
Administrația Trump a adoptat o poziție dură față de Europa în timpul Conferinței de Securitate de la München, criticând statele UE și excludându-le din negocierile legate de războiul din Ucraina. Această atitudine ridică semne de întrebare asupra viitorului alianței transatlantice, consideră analiști citați de Reuters, New York Times și Politico. Unii observatori văd o apropiere periculoasă între Donald Trump și Vladimir Putin, ambii urmărind, conform unor surse diplomatice, slăbirea Europei.
Un vis mai vechi al Moscovei
Vladimir Putin a exprimat încă din 2007, la aceeași conferință de securitate de la München, dorința de a diminua influența americană în Europa. Deși atunci părea un obiectiv imposibil, poziția actualei administrații americane ar putea contribui la realizarea acestui plan, susțin experți în politică externă.
Declarațiile secretarului apărării Pete Hegseth și ale vicepreședintelui JD Vance au alarmat participanții la conferință, sugerând că SUA fie se vor retrage din Europa, fie se vor alinia Rusiei în detrimentul UE. Oficialii americani au atacat deschis valorile europene și politicile UE, susținând idei asemănătoare cu cele promovate de Kremlin.
Slăbirea Europei, un obiectiv comun?
Andrew S. Weiss, expert la Carnegie Endowment for International Peace, subliniază că Moscova a încercat timp de decenii să elimine influența SUA asupra securității europene. În acest context, o retragere americană ar putea reprezenta cea mai mare victorie strategică a lui Putin.
Comentariile lui Vance au fost deosebit de controversate. Acesta a acuzat statele europene că folosesc metode „nedemocratice” pentru a bloca partidele de extremă dreaptă, unele dintre ele având legături cu Rusia. A făcut referiri explicite la România, criticând anularea alegerilor câștigate în primul tur de Călin Georgescu.
În același timp, Vance s-a întâlnit cu lideri ai extremei drepte din Germania, susținând indirect partidul AfD, despre care serviciile de informații germane au avertizat că este sprijinit de Moscova.
Negocieri fără Europa
Un alt semnal de alarmă pentru liderii europeni a fost decizia administrației Trump de a exclude UE din negocierile privind Ucraina. Keith Kellogg, emisarul lui Trump pentru Ucraina, a declarat că discuțiile vor avea loc între SUA, Rusia și Ucraina, fără participarea țărilor europene. Acest fapt este perceput drept o tentativă de marginalizare a Europei într-o problemă de securitate care o afectează direct.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a criticat această abordare, subliniind că nu se poate decide viitorul Ucrainei și al securității europene fără implicarea UE.
Un moment critic pentru Europa
Într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu crize politice în Germania și Franța, dar și cu o ascensiune a partidelor extremiste, Europa pare mai vulnerabilă ca niciodată. Trump și Putin profită de această slăbiciune, ceea ce ridică temeri privind viitorul blocului comunitar.
Analiștii avertizează că aceasta ar putea fi cea mai mare amenințare la adresa Europei de la Al Doilea Război Mondial. „Dacă scopul este distrugerea Uniunii Europene, acum este momentul ideal pentru a o face”, a declarat Nathalie Tocci, directoare a Institutului pentru Afaceri Internaționale din Roma.
În acest context, summitul de criză organizat la Paris de Emmanuel Macron va avea un rol esențial în stabilirea unei strategii de răspuns din partea liderilor europeni. Urmează să vedem dacă Europa va reuși să își reafirme unitatea sau dacă alianța transatlantică va suferi o fractură ireparabilă.

