Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu critică politicienii pentru că, după aproape patru ani de la invazia Ucrainei, nu există o lege de pregătire a populației în scenariul unui război. El a explicat că vina este a Coaliției, care se teme că electoratul va interpreta o astfel de măsură ca fiind premisa că România va intra în război.
România are o nevoie stringentă de aprobarea unui pachet foarte larg de legi ale apărării și siguranței naționale. Și aici sunt întârzieri nepermise. Pentru că, dincolo de această contestare la Curtea Constituțională, cum ne explicăm că o lege de combatere a dronelor este aprobată atât de târziu, în condițiile în care nu luăm ca punct inițial februarie 2022, ci luăm ca punct de plecare februarie 2024, când șeful Apărării ne-a spus explicit: nu este o legislație care să ne permită un asemenea lucru?
Cum ne explicăm faptul că, după aproape patru ani de zile, noi nu avem o lege de pregătire a populației aprobată, lege prin care introducem un serviciu voluntar militar în termen, astfel încât să refacem rezerva Armatei României pe principiile voluntariatului și să nu reintroducem serviciul militar obligatoriu? Știți care este explicația? Ceea ce v-am spus mai devreme. Există această teamă că orice măsură care ar fi favorabilă apărării va fi tradusă în rândul electoratului ca o măsură de militarizare și de pregătire a României să intre în război.
Declarațiile vin în contextul în care Rusia continuă să testeze reacția NATO. Un exemplu este incidentul din 13 septembrie, când o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc. Întrebat dacă vor urma și altele, generalul în rezervă a răspuns că da.
Ca să vă pot da un răspuns, trebuie să îmbrac hainele și mentalul lui Gherasimov. Și, dacă o fac, vă răspund direct: Da. Dacă n-o face, greșește. Eu unul aș face un asemenea lucru pe principiile război hibrid: testarea în continuare a NATO. De ce? Nu atât capacitatea de reacție militară. Are niște influențe fantastice asupra mentalului colectiv, creează o stare de nesiguranță, de problematizare.
În ce privește modul în care ar fi acționat asupra dronei, Virgil Bălăceanu spune că ar fi dat ordin să fie distrusă. Decizia ar fi fost de distrugere. Cred că la Moscova, dacă nu s-a încheiat analiza, ea continuă din punct de vedere al rezultatelor unor asemenea acțiuni. Nicidecum asemenea acțiuni, să le spunem incursiuni pentru testare, ca și capacitate de reacție, nu înseamnă premisele declanșării unui război între Federația Rusă și NATO.
Virgil Bălăceanu spune că reacția autorităților române „a avut un deficit al comunicării”. Personal m-am lămurit și îmi fac mea culpa. O bună perioadă de timp am avut impresia că normele de aplicare a Legii 73/2025, cea care se referă la controlul spațiului aerian și are o componentă legată de combatere a dronelor, nu are normele de aplicare.
Ar fi fost bine ca de la bun început, poate nu cu primul comunicat, dar cu al doilea, însă primul comunicat e foarte important, să se precizeze că în momentul respectiv România avea legislația – ținând seama de lege aprobată, contestată și apoi promulgată, și publicată în Monitorul Oficial. Până la urmă, misiunea a fost îndeplinită. Misiunea a fost îndeplinită de către piloții de pe cele două aeronave F-16. Decizia a fost a lor să nu tragă asupra dronei, pentru a evita pagubele colaterale. Deci misiunea poate fi îndeplinită și în acest mod.
