Sancțiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eșecul negocierilor privind programul nuclear între Teheran și țările occidentale. Europenii și americanii au făcut însă imediat apel la reluarea căii diplomației.
După aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, sancțiuni grele, de la un embargo asupra armelor până la măsuri economice, sunt din nou în vigoare de sâmbătă, ora 20:00, ora New York-ului (duminică, 00:00 GMT), la zece ani după ridicarea lor.
Europenii și americanii au dat însă imediat asigurări că aceasta nu marchează sfârșitul diplomației. Secretarul de stat american a făcut apel la Teheran să „accepte discuții directe, cu bună credință”, solicitând în același timp tuturor statelor să aplice „imediat” sancțiunile pentru a pune „presiune” asupra Iranului.
Miniștrii de externe britanic, francez și german au asigurat, într-un comunicat comun, că vor continua să caute „o nouă soluție diplomatică care să garanteze că Iranul nu se va dota niciodată cu arma nucleară” și, între timp, au făcut apel la Teheran „să se abțină de la orice acțiune de escaladare”.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară neînarmată nuclear care îmbogățește uraniul la un nivel ridicat (60%), apropiat de pragul tehnic de 90% necesar pentru fabricarea bombei atomice.
Teheranul se apără susținând că nu are asemenea ambiții militare, dar insistă asupra dreptului său la energie nucleară în scopuri civile, în special pentru producerea de electricitate. Acordul nuclear (JCPOA) încheiat în 2015 între Iran și marile puteri limita acest nivel la 3,67%.
Potrivit AIEA, Iranul deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%, un stoc care, dacă ar fi îmbogățit până la nivelul de 90%, ar permite Teheranului să aibă opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat sâmbătă că Statele Unite au cerut Iranului să le predea „tot” uraniul îmbogățit în schimbul unei prelungiri de trei luni a suspendării sancțiunilor, calificând această solicitare drept „inacceptabilă”.
Regatul Unit, Franța și Germania, un grup de țări denumite E3, au declanșat la sfârșitul lunii august mecanismul „snapback”, care permitea, în termen de 30 de zile, reimpunerea sancțiunilor ridicate în 2015 după convenierea acordul nuclear iranian.
Chiar înainte de reimpunerea formală a sancțiunilor, Iranul i-a rechemat sâmbătă, „pentru consultări”, pe ambasadorii săi în cele trei țări, potrivit televiziunii de stat iraniene.
Situația economică actuală era déjà foarte dificilă, dar se va înrăutăți, se teme Dariush, un iranian care a preferat să nu-și dezvăluie numele de familie. Impactul revenirii sancțiunilor este déjà evident: rata de schimb (a dolarului față de moneda națională, rial) crește și acest lucru conduce la o creștere a prețurilor bunurilor de consum.
Rusia și China au propus, fără succes, Consiliului de Securitate al ONU prelungirea cu șase luni a JCPOA, care expiră pe 18 octombrie, pentru a oferi mai multe șanse diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat sâmbătă occidentalii de „sabotarea” diplomației, repetând că, pentru Moscova, restabilirea sancțiunilor este „invalidă din punct de vedere legal” și că decizia „nu poate fi aplicată”.
În 2015, Franța, Regatul Unit, Germania, SUA, Rusia și China au încheiat cu Teheranul un acord ce prevedea un cadru pentru activitățile nucleare iraniene în schimbul ridicării sancțiunilor. În 2018, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, SUA au decis să se retragă și să restabilească propriile sancțiuni. Ulterior, Iranul a renunțat la unele angajamente, în special în ceea ce privește îmbogățirea uraniului.
Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică, a afirmat săptămâna aceasta, la ONU, președintele iranian, Masud Pezeshkian.
