Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, încearcă să iasă din blocajul diplomatic cauzat de susținerea Rusiei în războiul cu Ucraina, căutând cu prudență spațiu dincolo de Moscova. La palatul prezidențial din Minsk, Lukașenko a primit o pereche de butoni în forma Casei Albe, un cadou personal de la Donald Trump.
De când Trump a preluat mandatul, Lukașenko a ieșit din înghețul diplomatic, căutând cu prudență spațiu dincolo de Moscova. Simțind o deschidere politică la noua administrație Trump, Lukașenko s-a întâlnit în mod regulat cu oficiali americani și chiar a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA.
La Washington, Lukașenko este considerat un potențial mediator în discuțiile cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Keith Kellogg, emisarul lui Trump pentru Ucraina, a spus că acordă o mare importanță punctului de vedere al lui Lukașenko în privința liderului rus.
Surse diplomatice europene au declarat că există discuții preliminare la Bruxelles cu privire la eficacitatea politicii UE de izolare a Belarusului și dacă ar fi o idee bună să i se ofere lui Lukașenko o cale de ieșire din umbra Moscovei. Belarusul a dat semnale că este deschis la discuții.
În cele trei decenii de când este la putere, Lukașenko a construit supraviețuirea pe arta de a se mișca între Moscova și Occident. S-a bazat pe petrolul și gazele rusești subvenționate generos pentru a menține economia de stat pe linia de plutire.
Alegerile prezidențiale falsificate din 2020 și represiunea brutală care a urmat au rupt relațiile Minskului cu Europa și SUA, iar Lukașenko a devenit dependent de Moscova pentru supraviețuirea sa. „Lukașenko este dependent: drogul lui este puterea. Ca orice dependent, va face și va vinde orice pentru încă o doză”, a spus Serghei Spariș, un activist în vârstă de 39 de ani.
În fața presiunii economice crescânde, Lukașenko a revenit la tactica de a oscila între Putin și Occident. El a invitat militari americani să observe exercițiile militare Zapad-2025 și a susținut public că forțele belaruse au ajutat la interceptarea dronelor rusești care se îndreptau spre Polonia.
Analiștii și sursele din interior susțin că aparenta deschidere este o mișcare logică pentru Lukașenko, având în vedere obsesia sa de a-și păstra suveranitatea, alături de nevoia de a păstra sprijinul Rusiei. „Dictatorilor nu le place să fie dependenți de prieteni. El a avut întotdeauna instinctul de a se distanța de Moscova”, a spus Artyom Shaybrin, cercetător la Centrul Carnegie Rusia Eurasia.
Lukașenko mai are o temere: deși un acord de pace între Rusia și Ucraina pare încă îndepărtat, la Minsk există îngrijorarea că Belarusul ar fi exclus de la ridicarea sancțiunilor. Deschiderea lui Lukașenko de până acum a dus la progrese modeste. După eliberarea deținuților politici, SUA au anunțat o relaxare parțială a restricțiilor asupra companiei aeriene naționale a Belarusului, Belavia.
Washingtonul, la rândul său, vede beneficii suplimentare în această implicare. „Americanii cred că este util un canal suplimentar de discuții cu Putin”, a spus Yauheni Preiherman, fondatorul Consiliului de Dialog de la Minsk privind Relațiile Internaționale, adăugând că Lukașenko e „cel mai bun kremlinolog din lume”.
Dar Shaybrin a avertizat că Lukașenko nu poate fi considerat un arbitru independent: „E clar că loialitatea sa este față de Moscova”.
