Noul premier al Franței, Sébastien Lecornu, a anunțat duminică un guvern, readucându-l pe fostul ministru de finanțe Bruno Le Maire la Ministerul Apărării. Le Maire va contribui la supravegherea sprijinului militar francez pentru Ucraina și va aborda amenințările la adresa securității europene reprezentate de Rusia.
Alte poziții cheie din noul cabinet rămân în mare parte neschimbate, conservatorul Bruno Retailleau rămânând ministru de interne, responsabil cu poliția și securitatea internă, Jean-Noël Barrot rămânând ministru de externe, iar Gérald Darmanin păstrând ministerul justiției.
Durata de viață a noului guvern minoritar al prim-ministrului Sébastien Lecornu riscă să fie scurtă, având în vedere ostilitatea din Parlament, unde nu dispune de o majoritate stabilă. Oponenții lui Macron din stânga Adunării Naționale depun eforturi pentru a-l demite pe Lecornu printr-un vot de neîncredere, iar partidul de extremă dreapta Adunarea Națională al Marinei Le Pen face presiuni pentru organizarea de alegeri legislative anticipate.
Lecornu, în vârstă de 39 de ani, centrist și aliat apropiat al lui Macron, este al patrulea premier al Franței într-un an. Macron l-a promovat pe Lecornu – anterior ministru al apărării – luna trecută, după ce predecesorul său a fost demis de un parlament profund divizat, pe fondul turbulențelor legate de reducerile cheltuielilor.
Instabilitatea politică prelungită complică eforturile guvernului francez de a rezolva dificultățile bugetare ale țării și slăbește poziția lui Macron pe plan intern, în timp ce acesta se confruntă cu provocări internaționale urgente, inclusiv războaiele din Ucraina și Gaza și schimbarea priorităților președintelui american Donald Trump.
Le Maire – fost ministru de finanțe până anul trecut – preia funcția de ministru al apărării de la Lecornu, a cărui promovare în funcția de prim-ministru l-a pus în centrul turbulențelor politice care au cuprins Franța de mai bine de un an, cu guverne minoritare care se clatină de la o criză la alta, prăbușindu-se în scurt timp unul după altul.
Impasul politic își are originea în decizia surprinzătoare a lui Macron de a dizolva camera inferioară a Parlamentului, în iunie 2024. Aceasta a declanșat alegeri legislative, pe care liderul francez spera că le vor consolida poziția alianței sale pro-europene de centru. Dar pariul a eșuat, ducând la o legislatură fragmentată, fără un bloc politic dominant la putere, pentru prima dată în istoria republicii moderne franceze.
În afară de Le Maire, cea mai notabilă numire în cabinet este cea a lui Roland Lescure în funcția de ministru de finanțe. Economia Franței este una dintre cele mai mari din lume și a doua ca mărime din Uniunea Europeană. Dar deficitul și datoriile în creștere ale Franței îngrijorează investitorii și divid opinia politică. Lescure a deținut anterior funcții mai subalterne în cadrul ministerului de finanțe până anul trecut.
Lecornu va avea de trecut marți o încercare importantă, când va ține un discurs în fața Parlamentului, în care va prezenta orientarea guvernului său și planurile sale pentru elaborarea bugetului pe anul viitor – o prioritate națională urgentă, dar controversată.
El a anunțat vineri că nu va folosi o putere constituțională specială pentru a impune parlamentului adoptarea bugetului fără vot — așa cum au făcut predecesorii săi — și că, în schimb, va căuta un compromis cu parlamentarii de stânga și de dreapta.
Sindicatele și activiștii au organizat trei zile de proteste la nivel național de la numirea lui Lecornu, inclusiv unul care a blocat accesul la Turnul Eiffel joi, protestând față de reducerile preconizate ale cheltuielilor pentru serviciile publice.
