Demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de Viceprim-ministru, în 27.07.2025, a marcat o primă înfrângere a lui Bolojan în lupta cu mafia transpartinică din companiile de stat. Faptul că până azi, Bolojan nu a reușit să facă o altă nominalizare pentru această funcție importantă în arhitectura Guvernului României, pare să transforme pierderea unei bătălii în pierderea războiului cu grupările de tip mafiot care căpușează multe dintre aceste companii.
În 19.09.2025, s-a înregistrat o premieră rușinoasă pentru România: conducerea Hidroelectrica, una dintre companiile de stat cele mai importante, a fost înlocuită, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu fi pierdută o sumă de multe milioane de Euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă Guvernul va continua să fie pasiv în a lua măsurile necesare pentru însănătoșirea zonelor din economie pe care le controlează (precum companiile cu capital integral sau majoritar de stat), este plauzibil ca tot mai multe decizii privind aceste companii să fie impuse de finanțatorii internaționali ai României.
În lipsă unui lider de calibru (venit din mediul privat) al proiectului eficientizării companiilor de stat, legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament în data de 1.09.2025 pentru o nouă așa-zisă reformă a companiilor de stat (confirmată de Curtea Constituțională în data de 8.10.2025), riscă să fie doar o nouă frecție la piciorul de lemn.
Viziunea cuprinsă în această lege pare a fi fost elaborată de niște birocrați din sistemul public, nu de oameni care să fi făcut performanță în economia reală, cea bazată pe libera concurență, iar nu pe numiri în funcții făcute de partidele politice.
Dăm mai jos doar două exemple ușor de înțeles, care susțin această afirmație:
1. Nu e clar din noua lege cum își va umple Guvernul golul de competențe de la nivelul instituțiilor responsabile de coordonarea / supravegherea companiilor de stat.
2. Limitarea indemnizațiilor variabile ale membrilor organelor de conducere ale companiilor de stat (avem în vedere mai ales membrii executivi ai consiliilor de administrație).
În cazul unei companii sănătoase, cu acționari normali, indemnizația variabilă (împreună cu indicatorii de performanță stabiliți inteligent) este un instrument esențial pentru stimularea performanței, în interesul acționarilor în primul rând.
Dacă rămânem la exemplul Hidroelectrica, noul Director General ar urma să încaseze, conform noii legi pe care și-a asumat răspunderea Guvernul Bolojan, o indemnizație variabilă de aproximativ 3.000 Euro net lunar. La o companie din mediul privat cu o cifra de afaceri similară cu a Hidroelectrica (aproape 2 miliarde de Euro în 2024), o astfel de indemnizație este ridicolă.
Care este soluția propusă dinspre mediul privat și societatea civilă? Aplicarea principiului de bun simț al poporului român: “omul potrivit la locul potrivit”. Adică numirea în funcția de Viceprim-ministru, vacantă urmare a demisiei lui Anastasiu din data de 27.07.2025, a unui lider din mediul de business privat, care să reia cu bună-credință, cinste și competență munca începută de predecesorul său.
Pun pariu că, dacă Bolojan ar anunța public mâine că așteaptă CV-uri de la manageri care au făcut performanță în economia României, dornici să-și ajute țara ocupând pentru o perioadă de timp această funcție de Viceprim-ministru (de exemplu până în aprilie 2027 când ar urma să înceteze mandatul lui Bolojan ca Prim-ministru, conform acordului partidelor din actuala coaliție de guvernare), ar primi cel puțin câteva propuneri interesante de la astfel de patrioți curajoși.
Întrebarea este dacă Bolojan va avea viziunea să facă un astfel de anunț public, iar apoi să facă o selecție inteligentă și să propună Președintelui numirea unei persoane mai potrivite decât vidul pe care-l avem acum. Un astfel de Viceprim-ministru cu nivelul de competență și onestitate cerute de această funcție ar putea veni cu o nouă viziune care să relanseze eforturile de a reduce risipa din aceste companii de stat.
