Președintele francez Emmanuel Macron a reunit marți la Palatul Élysée aproape 200 de experți pentru a reflecta asupra soluțiilor la pericolele pe care tehnologia digitală le reprezintă pentru democrație, sănătate mintală și alegeri.
Emmanuel Macron le-a cerut experților reuniți la Élysée să propună până la sfârșitul anului soluții pentru a combate amenințările pe care internetul și rețelele sociale le reprezintă pentru democrație și alegeri. Este necesar să „demarăm eforturile de rezistență”, să „creăm o mică platformă de acțiune”, să „construim un proiect de acțiune comun”, dincolo de măsurile legislative și de reglementare, le-a spus el experților, conducătorilor de asociații, neuropsihologilor, antreprenorilor și aleșilor prezenți.
Dezbaterea, care s-a desfășurat în prezența câtorva instituții media, a abordat și impactul ecranelor asupra sănătății mintale a copiilor, un subiect deja abordat pe larg de șeful statului în ultimele luni.
Timp de peste două ore, participanții au luat cuvântul într-o secvență care amintea de Consiliul Național de Refondare (CNR), instrumentul inițiat de Emmanuel Macron la începutul celui de-al doilea mandat al său în 2022 pentru a încerca să reînnoiască dezbaterea democratică, cu un succes relativ.
Președintele, retras de pe scena politică internă de la dizolvarea eșuată a parlamentului din 2024, intenționează să facă din efectele negative ale ecranelor și rețelelor sociale noul său cal de bătaie în ultima linie dreaptă a mandatului înainte de alegerile municipale din 2026 și prezidențiale din 2027.
Printre subiectele principale se numără algoritmii creați de platforme pentru a capta atenția utilizatorilor, orientându-i în scopuri ideologice sau publicitare, miza fiind interese financiare colosale. „Ceea ce se încearcă cu algoritmii este apariția unei noi puteri”, alături de puterea executivă, legislativă și judiciară, care „nu are încă niște contraputeri”. De aceea, trebuie create „contra-algoritmi de supraveghere”, a explicat Hugo Micheron, specialist în interferențele islamiste pe rețele.
În lumea digitală, „piața ideilor este în mâinile unui număr mic de mari companii americane, chineze și rusești care și-au impus întotdeauna interesele”, a adăugat David Colon, istoric al propagandei și manipulării în masă.
„În Moldova, primul client al Facebook a fost Kremlinul în operațiunile sale de interferență în alegeri”, a menționat el. Trollii și boții „denaturează percepția utilizatorilor” și pot, de asemenea, „înșela algoritmii și amplifica efectele acestora”, a atras atenția David Colon.
El a sugerat crearea de rețele sociale „de interes public”, care să nu se bazeze pe un „model publicitar de tip prădător”, ci pe „algoritmi transparenți”.
Axel Dauchez, fondatorul site-ului Make.org, o platformă de democrație participativă, a sugerat „crearea unor perioade de rezervă pe rețelele sociale” înainte de alegeri, la fel ca în cazul mass-mediei tradiționale.
