Numeroase ări, inclusiv Statele Unite, au lansat luni un apel privind interzicerea utilizării mercurului în amalgamurile dentare începând din 2030, exprimându-şi astfel sprijinul faţă de o propunere a unor state africane.
Cea de-a şasea reuniune a Conferinţei părţilor din cadrul Convenţiei de la Minamata privind mercurul (COP-6), care are loc în această săptămână la Geneva, va examina totodată modalităţi mai eficiente de luptă împotriva produselor cosmetice cu rol de albire şi care conţin acest produs considerat extrem de toxic de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
„Este de neiertat faptul că guvernele din întreaga lume autorizează încă utilizarea compuşilor pe bază de mercur în domeniul sănătăţii în condiţiile în care există deja alternative sigure”, a declarat secretarul american pentru Sănătate, Robert Kennedy Jr., într-un mesaj video, difuzat în timpul reuniunii.
„De ce avem un standard dublu pentru mercur? De ce îl considerăm periculos în baterii, medicamente fără prescripţie medicală şi produse cosmetice, dar acceptabil în vaccinuri şi amalgamuri dentare?”, a adăugat el.
Uniunea Europeană a interzis aceste „plombe” cu mercur începând din luna ianuarie. Dar, la nivel global, doar 43 de ări le-au interzis, potrivit organizației non-guvernamentale European Network for Environmental Medicine.
Adoptată în 2013, Convenţia de la Minamata prevede ca ările semnatare să ia măsuri de eliminare progresivă a utilizării amalgamurilor dentare cu mercur.
Însă ările africane doresc ca acestea să fie supuse unei interdicţii de producţie, de import şi de export încă din anul 2030 şi au depus un proiect de amendare a Convenţiei.
Puţine ări şi-au exprimat opoziţia faţă de propunerea africană, printre acestea numărându-se Regatul Unit, Iran şi India.
„Data propusă pentru eliminarea progresivă până în 2030 este prea apropiată”, a protestat reprezentantul britanic, subliniind necesitatea de a se ine cont de alţi factori, precum costul şi durabilitatea alternativelor la amalgamurile dentare cu mercur.
Discuţiile vor continua cu uşile închise, având obiectivul de a se ajunge la un acord până joi sau vineri.
ările participante vor dezbate în această săptămână, la cererea statelor africane, despre produsele cosmetice cu rol de albire şi care conţin mercur.
„Convenţia interzice deja utilizarea mercurului în cosmetice”, dar vânzările „au explodat la nivel mondial, în special online”, a explicat secretarul executiv al Convenţiei, Monika Stankiewicz, în faţa jurnaliştilor.
Atunci când este adăugat în produse cosmetice, mercurul albeşte pielea prin suprimarea producţiei de melanină. Însă acest proces nu este permanent şi este „periculos pentru sănătate”, a avertizat ea.
Potrivit unui studiu publicat luni de Zero Mercury Working Group, o coaliţie alcătuită din peste 110 organizații neguvernamentale din 55 de ări, aproximativ 66 de milioane de cutii de creme de albire cu mercur sunt produse în fiecare an.
Testele efectuate de această reţea de organizații neguvernamentale pe cremele vizate au arătat totodată că Thailanda, China şi Pakistanul sunt responsabile împreună de mai mult de jumătate din producţia realizată la nivel mondial.
ările participante vor discuta în această săptămână despre numeroase alte subiecte, inclusiv despre utilizarea mercurului în extracţia minieră artizanală şi pe scară mică a aurului, precum şi despre o eventuală interzicere a utilizării mercurului în producţia de clorură de vinil, un element de bază al plasticului PVC.
