Mediul privat reclamă durata excesivă a procedurilor de aducere a creierelor din străinătate. „România nu își mai permite să piardă specialiști din cauza birocrației”.
Atragerea specialiștilor în domenii de vârf sau chiar a lucrătorilor calificați în meserii-cheie care sunt deficitari pe piața muncii din România este un demers din ce în ce mai greoi în ultimii ani, atrag atenția reprezentanții mediului privat, care încearcă să aducă creiere din străinătate pentru creșterea competențelor angajaților locali.
Dezvoltarea României are de suferit, pentru că marile companii nu au timp de pierdut, iar creierele riscă să ajungă în țări cu proceduri mai flexibile, explică Elena Antoneac, managing partner al unei companii de consultanță pe imigrare și taxe, care lucrează cu companii multinaționale care vor să își transfere în România manageri de top și angajați înalt calificați.
Procedura de aducere a unui angajat calificat sau înalt calificat în România durează, în medie, aproximativ 12 luni, dar poate ajunge și la 18 luni. Această întârziere are efecte majore: angajatorii își pierd răbdarea și pierd proiecte în valoare de milioane de euro dacă nu chiar sute de milioane de euro, iar talentele valoroase aleg alte destinații.
România are nevoie de o viziune pe termen lung, nu de măsuri simbolice. Reducerea contingentului anual nu va aduce mai mulți români înapoi pe piața muncii, dar va pune și mai multă presiune pe companiile care deja se confruntă cu lipsa forței de muncă.
În loc să reducem contingentul, România ar trebui să își regândească strategia duală: să atragă și să păstreze lucrătorii străini în domeniile cu deficit cronic de forță de muncă și să încurajeze recalificarea românilor către meserii cu valoare adăugată mai mare.
