Reforma promisă de Guvernul lui Ilie Bolojan s-a oprit la nivel declarativ, în conferințe de presă, și doar pe hârtie. În timp ce premierul vorbește despre eficiență și digitalizare, în realitate, statul este tot mai încărcat de agenții, direcții și instituții care au același obiect de activitate.
În multele sale pachete de „eficientizare” prezentate anul acesta, guvernul a promis o reformă a aparatului public, o restructurare menită să reducă birocrația, suprapunerile de competențe și costurile administrative. În realitate, statul român a rămas la fel de greoi, cu ministere care au mai multe instituții, agenții și direcții în subordine decât la începutul anului.
O analiză a structurii ministerelor și a Secretariatului General al Guvernului (SGG) arată că, între ianuarie și noiembrie 2025, în loc să fie redus numărul entităților din subordine, în mai multe cazuri acesta a crescut. Per total, numărul entităților aflate în subordinea ministerelor și a Secretariatului General al Guvernului se ridică la 180, fără a lua în considerare Ministerul Sănătății.
Pe primul loc în lista ministerelor și instituțiilor cu cele mai multe entități în subordine sau în coordonare este Secretariatul General al Guvernului (SGG), care coordonează 30 de departamente, agenții și instituții. SGG pare să fie sufocat de un număr excesiv de agenții și departamente, fiecare cu propriile structuri de conducere și bugete.
Unele dintre agențiile coordonate de SGG au roluri care par să se suprapună. De exemplu, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră și Agenția Națională pentru Resurse Minerale ar putea colabora mai strâns sau chiar fuziona, având în vedere domeniul similar de activitate.
Ministerul Afacerilor Interne este pe poziția a doua în clasament, cu peste 20 de structuri în subordine, de la direcții generale și inspectorate la cluburi sportive și centre de psihosociologie. Subordonatele sale acoperă totul – de la poliție și jandarmerie până la pașapoarte, arhive, imigrație și aviație.
Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei și Ministerul Muncii sunt printre cele mai relevante exemple ale unui paradox administrativ: vorbim despre „reforma statului”, dar în practică apar tot mai multe instituții, birouri și centre care dublează competențe deja existente.
Ministerul Educației, unul dintre cele mai încărcate ministere, a adăugat în ultimele luni noi structuri și a reorganizat altele, fără ca efectul să fie o simplificare reală. În ianuarie 2025 figurau în subordine circa 18 instituții și agenții; în noiembrie, lista a depășit 20 de entități distincte.
Aparatul administrativ nu doar că nu s-a subțiat, ci s-a diversificat și mai mult. Fiecare nouă agenție aduce un nou buget, un nou consiliu de conducere, o nouă organigramă și, inevitabil, noi costuri pentru contribuabili.
Guvernul a vorbit în 2025 despre un stat „eficient, digital și suplu”. Realitatea din tabelele ministerelor arată, însă, un stat tot mai greu, tot mai scump și tot mai departe de performanță. Reforma promisă a fost, până acum, doar o reformă din vorbe.
