În cazul în care administrația Statelor Unite ar decide să sisteze livrările de armament, conflictul din Ucraina ar deveni considerabil mai greu de gestionat pentru Kiev, deși nu s-ar încheia, conform unei analize a politico.eu.
Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a luat prin surprindere capitalele europene prin lansarea unui ultimatum neobișnuit: Ucraina ar trebui să accepte propunerea de pace neașteptată venită de la Washington sau să riște să fie privată de sprijinul militar și de informațiile esențiale oferite de SUA.
Ulterior, acest plan a suferit modificări, în urma discuțiilor purtate cu Ucraina și cu națiunile europene, fiind eliminate acele prevederi care erau percepute ca fiind în mod evident în favoarea Rusiei. Cu toate acestea, presiunea exercitată asupra Kievului continuă.
Acest lucru ridică două întrebări: poate Europa înlocui lin și complet rolul Statelor Unite? i poate Ucraina continua lupta fără armamentul american? Răspunsurile scurte: nu și da.
Mai jos, o analiză a cinci aspecte-cheie pe care ultimatumul lui Trump le aduce în prim-plan, realizată de politico.eu.
Poate Europa înlocui SUA?
Nu în viitorul apropiat și nu la nivelul necesar Ucrainei.
Christian Mölling, consilier principal la European Policy Centre, spune că Europa poate sprijini Ucraina fără SUA, însă "cu riscuri mult mai mari". În lipsa contribuției americane, pierderile ar trebui compensate prin adaptarea modului de luptă, iar atingerea nivelului actual de sprijin este "aproape imposibilă".
Europa furnizează muniție, tancuri, avioane de luptă și alte echipamente. Dar armamentul american rămâne esențial, în special în domeniul apărării antiaeriene.
Ucraina se bazează într-o măsură decisivă pe sistemele Patriot și pe rachetele PAC-3, produse exclusiv în Statele Unite.
Importanța schimbului de informații
Ucraina detectează timpuriu atacurile cu rachete datorită rețelei dense de sateliți și senzori americani, o capacitate pe care Europa nu o poate replica.
Potrivit lui Mölling, activele europene pot acoperi anumite "goluri", dar nu pot egala sistemul american.
Trump a suspendat temporar acest schimb de informații în martie, într-o încercare anterioară de a presa Ucraina să negocieze.
Kievul dispune de acces la sateliți comerciali, precum cei ai companiei finlandeze ICEYE, iar statele europene au propriile capacități de informații. Dar fără SUA, detectarea atacurilor și pregătirea loviturilor de răspuns, precum cele asupra bateriilor rusești de apărare antiaeriană sau asupra rafinăriilor, ar deveni semnificativ mai dificile.
Nu cheltuiește deja Europa mai mult decât SUA pentru Ucraina?
Da, dar asta nu îi conferă control.
Datele Institutului Kiel arată că, în perioada 2022–2024, Europa și SUA au oferit niveluri comparabile de ajutor militar lunar. După instalarea administrației Trump, tabloul s-a schimbat drastic: sprijinul american a coborât la aproape zero, în timp ce statele europene au crescut contribuțiile la aproape 4 miliarde de euro pe lună în prima jumătate a anului.
În loc să ofere armament gratuit, SUA îl vând, iar aliații europeni plătesc direct industriei americane prin Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), lista agreată cu NATO pentru armament pe care Ucraina nu îl poate obține din altă parte.
Ar opri SUA cu adevărat vânzările de arme către Ucraina?
Skripcenko susține că logica economică se opune unui asemenea scenariu: PURL include angajamente de 3,5 miliarde de dolari, o sumă greu de ignorat.
Totuși, Mölling avertizează că deciziile politice pot depăși logica comercială.
"Guvernul american poate opri exporturile printr-o singură decizie" — lucru demonstrat deja de perioadele în care administrația Trump a întrerupt temporar livrări sau fluxuri de informații. Washingtonul poate de asemenea bloca reexporturi sau întârzia transporturile pentru a face presiune asupra Kievului sau asupra aliaților europeni.
Poate Ucraina să continue lupta fără Statele Unite?
Da, însă conflictul ar deveni imediat mai vulnerabil și mai imprevizibil.
Rusia pierde mii de oameni în ofensiva lentă, iar Ucraina reușește să provoace pierderi semnificative datorită dronelor și a creșterii producției interne de muniție.
Astăzi, Ucraina are una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa, producând drone, rachete cu rază medie și lungă, sisteme de artilerie și muniție. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că țara produce acum aproximativ 60% din necesarul de pe câmpul de luptă.
Totuși, cele 40 de procente lipsă rămân esențiale. Ucraina nu are capacitatea internă de a intercepta rachete balistice și depinde de finanțarea externă pentru a-și menține ritmul de producție.
Mölling avertizează că pierderea sprijinului american ar obliga Ucraina să improvizeze, ceea ce ar duce la riscuri suplimentare și victime mai numeroase.
Chiar și așa, reziliența Ucrainei nu este pusă la îndoială. Skripcenko amintește că țara a rezistat în pofida penuriilor de interceptori, muniție, arme și în ciuda bombardamentelor constante.
"Ucraina nu a capitulat și nu s-a prăbușit" — un indiciu clar că armata ucraineană ar continua să lupte chiar și dacă Washingtonul s-ar retrage.
