Banca Națională a României (BNR) a publicat recent Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2025, care subliniază că incertitudinile geopolitice globale și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă principalele riscuri sistemice severe pentru România.
Potrivit raportului, riscurile la adresa stabilității financiare au rămas ridicate, reflectând vulnerabilitățile acumulate atât la nivel intern, cât și internațional. Incertitudinile geopolitice, impredictibilitatea evoluțiilor privind politicile comerciale și evaluările ridicate în unele segmente ale piețelor de capital continuă să creeze un mediu volatil, care poate avea efecte perturbatoare asupra economiei și piețelor financiare.
Pe plan extern, riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la niveluri ridicate, în ciuda progreselor înregistrate în ceea ce privește relațiile comerciale și eforturile de detensionare a situației din Orientul Mijlociu. Activitatea economică globală a fost rezilientă, dar perspectivele de creștere rămân modeste pe termen mediu și lung, iar balanța riscurilor este înclinată în sens descendent.
Pe plan național, evoluțiile recente arată o creștere economică modestă, cu un ritm de 0,3% în trimestrul II 2025, în termeni anuali. Prognozele privind creșterea economică în anul curent au fost revizuite în scădere, variind între 0,7% și 1%. Continuarea reformelor și a procesului de consolidare fiscal-bugetară ar fi de natură să repoziționeze deficitul bugetar pe o traiectorie compatibilă cu țintele convenite pentru anii următori și să stabilizeze dinamica datoriei publice.
BNR subliniază că persistența deficitelor gemene ridicate continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri sistemice la nivel național. Implementarea măsurilor fiscal-bugetare adoptate în iulie 2025, alături de inițiativele aflate în procedură de aprobare pentru consolidarea începută în 2025, sunt de natură să atenueze presiunile asupra deficitelor gemene, dar simultan, temperează cererea agregată pe plan intern, într-un context în care creșterea economică se menține la un nivel redus din perspectivă istorică.
În primele nouă luni ale anului 2025, execuția bugetară pe metodologie cash a înregistrat un deficit de 102,5 miliarde lei, echivalent cu aproximativ 5,4% din PIB, comparabil cu cel din perioada similară a anului anterior. Se estimează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare implementat în luna iulie va avea un impact relativ modest asupra deficitului din anul 2025, însă efecte mai accentuate vor fi resimțite începând din anul 2026.
Consolidarea fiscală rămâne esențială și pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, care și-a menținut tendința pronunțat ascendentă inițiată în perioada pandemică, atingând nivelul de 57,2% din PIB la jumătatea anului 2025. În plus, consolidarea fiscală trebuie să rămână o prioritate națională pentru a preveni erodarea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating, cu potențiale efecte de creștere a primei de risc suveran, a volatilității fluxurilor de capital și a presiunilor asupra cursului de schimb, cu impact direct asupra stabilității financiare în ansamblu.
În concluzie, BNR subliniază că ajustarea fiscal-bugetară poate contribui și la reducerea presiunilor asupra dezechilibrului extern persistent, în condițiile în care politica fiscală expansionistă din anii precedenți a fost un factor major în adâncirea deficitului de cont curent, prin impulsionarea veniturilor populației și a cererii interne peste capacitatea de răspuns a ofertei interne.
