După o noapte tensionată și negocieri care au durat aproape 15 ore, liderii europeni au ajuns la un acord crucial privind sprijinul financiar pentru Ucraina. La capătul unui summit dificil la Bruxelles, Uniunea Europeană a convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat susținerii Kievului în următorii ani.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat un mesaj cu ecou geopolitic major, afirmând că europenii „vor trebui să vorbească” direct cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Decizia marchează un moment-cheie atât pentru strategia financiară a UE, cât și pentru poziționarea sa diplomatică în conflictul din Ucraina.
Acordul de la Bruxelles a fost obținut după discuții intense, participanții la summitul UE ajungând la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Președintele Consiliului European, António Costa, a confirmat pe rețelele sociale că decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027 a fost aprobată.
Summitul UE de la Bruxelles s-a încheiat fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, care reprezintă o problemă rămasă nerezolvată. În statele UE sunt înghețate aproximativ 200 de miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei, iar propunerea de a transforma aceste fonduri într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev a fost respinsă.
Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu, acordând un împrumut Ucrainei pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat optimistă, afirmând că UE a obținut un acord care poate satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani.
În ciuda rezultatului pozitiv, rămân încă multe întrebări și provocări legate de conflictul din Ucraina și de implicarea UE în regiune. Declarația lui Emmanuel Macron privind necesitatea unui dialog direct cu Vladimir Putin a generat reacții mixte, unii considerând că aceasta poate fi o cale spre o soluționare pașnică a conflictului, în timp ce alții o văd ca o slăbire a poziției UE față de Rusia.
