În ajun de Crăciun, oamenii se întorc către Dumnezeu, dar numai atunci când li se prăbușește lumea. Când diagnosticul este crunt, când copilul este bolnav, când partenerul te părăsește, când banii s-au terminat, atunci oamenii alergă la Dumnezeu. Dar când totul merge bine? Atunci biserica devine invizibilă, iar Dumnezeu devine o amintire vagă, ceva pentru duminici – dacă nu ai altceva mai interesant de făcut.
Părintele Francisc Doboș explică că oamenii vin la Dumnezeu din interes, atunci când au nevoie de ceva, și nu neapărat pentru o relație profundă cu El. El consideră că această abordare este similară cu a folosi o „ambulanță spirituală” atunci când ai nevoie, dar nu și atunci când viața merge bine.
În conversația cu reporterul, părintele Francisc Doboș subliniază că Dumnezeu este același, indiferent de situația noastră, și că El nu întoarce niciodată spatele. Totuși, oamenii pot simți că Dumnezeu este departe atunci când suferă sau când nu primesc ceea ce doresc. Părintele Francisc Doboș îndeamnă la o relație profundă și sinceră cu Dumnezeu, și nu doar la o abordare utilitară, în care Dumnezeu este văzut doar ca o sursă de ajutor în momente de nevoie.
În această perioadă a Crăciunului, când oamenii sunt mai predispuși să se gândească la Dumnezeu și la spiritualitate, părintele Francisc Doboș ne amintește că adevărata credință și relația cu Dumnezeu nu se rezumă la a cere ajutor în momente de nevoie, ci la a-L avea pe Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi, în bucurii și în suferințe deopotrivă.
