Președintele american Donald Trump a reiterat recent că Statele Unite au nevoie de Groenlanda și că Danemarca nu poate fi considerată o garanție pentru protejarea insulei. Acest lucru a fost afirmat în urma unei întâlniri importante între oficialii americani, danezi și groenlandezi.
Declarațiile lui Trump indică faptul că există încă diferențe fundamentale între modul în care Washingtonul, Copenhaga și Nuuk văd viitorul politic al insulei. El a declarat că „Groenlanda este foarte importantă pentru securitatea națională, inclusiv a Danemarcei”, dar a adăugat că „problema este că Danemarca nu poate face nimic în acest sens dacă Rusia sau China vor să ocupe Groenlanda, dar noi putem face totul”.
Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, și omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt, au declarat că SUA și Danemarca vor forma un grup de lucru pentru a discuta o serie largă de probleme legate de insulă, care s-ar putea reuni în următoarele săptămâni. Ei au precizat, de asemenea, că Washingtonul nu și-a schimbat poziția conform căreia trebuie să achiziționeze Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, situat strategic și bogat în minerale.
Rasmussen și Motzfeldt au descris un astfel de rezultat ca fiind o încălcare inacceptabilă a suveranității. „Nu am reușit să schimbăm poziția americană”, a declarat Rasmussen. „Este clar că președintele are această dorință de a cuceri Groenlanda”.
Trump nu a exclus posibilitatea de a cuceri Groenlanda cu forța. Înaintea întâlnirii de două ore, el a susținut pe rețelele de socializare că NATO ar deveni mult mai puternică și mai eficientă dacă Groenlanda ar fi în mâinile Statelor Unite. „Orice altceva decât asta este inacceptabil”, a scris el.
Groenlanda și Danemarca afirmă că insula nu este de vânzare, că amenințările cu forța sunt imprudente și că problemele de securitate ar trebui rezolvate între aliați. ări importante din UE au susținut Danemarca, membră a alianței NATO.
Înaintea întâlnirii, Groenlanda și Danemarca au declarat că au început să-și intensifice prezența militară în Groenlanda și în jurul acesteia, în strânsă cooperare cu aliații NATO, ca parte a promisiunii lor de a consolida apărarea Arcticii.
Un avion al Forțelor Aeriene Daneze a aterizat pe aeroportul Nuuk, iar personalul în uniformă militară a debarcat. Armata daneză va sprijini pregătirea exercițiilor militare, potrivit Comandamentului Arctic Comun al țării.
Germania, Suedia și Norvegia au anunțat, de asemenea, că vor trimite personal militar pe insulă. Creșterea prezenței militare va include o serie de exerciții militare pe tot parcursul anului 2026, potrivit Ministerului danez al Apărării.
În declarațiile lor către reporteri, Rasmussen și Motzfeldt au calificat întâlnirea ca fiind respectuoasă și au subliniat că Danemarca împărtășește preocupările SUA cu privire la securitatea Arcticii. Dar au respins ferm ideea ca insula să devină americană.
Liderii groenlandezi par să-și schimbe „abordarea” în ceea ce privește gestionarea crizei diplomatice. Până de curând, ei subliniau calea Groenlandei către independență, dar acum declarațiile lor publice pun mai mult accentul pe unitatea Groenlandei cu Danemarca.
„Nu este momentul să ne jucăm cu dreptul nostru la autodeterminare, când o altă țară vorbește despre preluarea controlului asupra noastră”, a declarat premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.
Dorința lui Trump de a achiziționa Groenlanda contrastează cu opoziția americanilor față de anexarea insulei arctice, potrivit unui nou sondaj. Doar 17% dintre americani au aprobat eforturile lui Trump de a achiziționa Groenlanda, iar o majoritate substanțială a democraților și republicanilor s-a opus utilizării forței militare pentru anexarea insulei, conform sondajului Reuters/Ipsos.
