Iranul pare calm după protestele sângeroase, însă lideri radicali cer execuții, iar tensiunile cu Donald Trump și puterile externe persistă. Reprimarea amplului val de proteste din Iran a făcut 3.090 de morți, dintre care 2.885 manifestanți, a raportat, sâmbătă, organizația pentru apărarea drepturilor omului HRANA.
Iranul a intrat într-o stare de calm tensionat după săptămâni de proteste la nivel național, reprimate violent de autorități. În ciuda absenței unor noi manifestații, discursul dur al clericilor de rang înalt indică menținerea presiunii radicale și a tensiunilor profunde din Republica Islamică.
Manifestațiile izbucnite la finalul lunii decembrie, pe fondul degradării situației economice, s-au transformat rapid în contestări directe ale sistemului teocratic. Potrivit activiștilor, reacția autorităților a implicat folosirea forței letale, soldată cu mii de morți, ceea ce a redus drastic mobilizarea publică.
În timpul rugăciunilor de vineri, clericul radical Ahmad Khatami a cerut public pedeapsa cu moartea pentru protestatarii reținuți. În discursul său, clericul i-a descris pe protestatari drept „soldații lui Trump” și „slujitorii lui Netanyahu”, susținând că acționează în interesul unor puteri străine. El a afirmat că atât Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să se aștepte la „o răzbunare dură din partea sistemului”, folosind un limbaj amenințător.
Totodată, clericul a declarat că „americanii și sioniștii nu ar trebui să se aștepte la pace”. Khatami a prezentat și primele date oficiale privind pagubele provocate de proteste, susținând că 350 de moschei, 126 de săli de rugăciune și alte 20 de lăcașuri religioase ar fi fost avariate. Potrivit acestuia, au fost afectate și aproximativ 80 de locuințe ale liderilor rugăciunilor de vineri, funcții-cheie în structura teocratică a Iranului.
Declarațiile par să sublinieze amploarea furiei manifestanților față de simbolurile religioase și instituționale ale regimului. Discursul, difuzat de presa de stat, reflectă furia crescândă din rândul conducerii iraniene, în ciuda aparentei restabiliri a controlului.
Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor iranieni pentru presupusa suspendare a execuțiilor în masă ale deținuților. El a reiterat că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici sunt considerate inacceptabile de Statele Unite și pot atrage consecințe. Între timp, Human Rights Activists News Agency estimează numărul morților la peste 3.000, cifră neconfirmată oficial de Iran.
Pe fondul escaladării tensiunilor, eforturile internaționale s-au concentrat pe detensionare, președintele rus Vladimir Putin purtând discuții cu lideri iranieni și israelieni. Prințul moștenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, a cerut reluarea protestelor și a îndemnat Washingtonul să intervină. Cu toate acestea, analiștii observă un elan redus pentru reaprinderea manifestațiilor în interiorul Iranului, în condițiile actuale.
Reprimarea amplului val de proteste din Iran a făcut 3.090 de morți, dintre care 2.885 manifestanți, a raportat, sâmbătă, organizația pentru apărarea drepturilor omului HRANA, cu sediul în Statele Unite. Locuitorii au indicat că represiunea pare să fi înăbușit în mare măsură protestele pentru moment, iar mass-media oficială iraniană a raportat noi arestări.
La Teheran, locuitorii au declarat că orașul era calm de patru zile și au raportat prezența unor drone care survolau orașul, fără semne de proteste joi sau vineri. Persoanele intervievate au refuzat să fie identificate, din motive de securitate.
Protestele au izbucnit pe 28 decembrie din cauza inflației galopante din Iran, a cărui economie este paralizată de sancțiuni, devenind ulterior una dintre cele mai importante mișcări de contestare pe care regimul islamic le-a cunoscut de la revoluția din 1979 care l-a adus la putere.
