Guvernul suedez a anunțat luni că urmează să prezinte un proiect de lege vizând reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru infracțiuni grave, deschizând calea pentru pedepse cu închisoarea în anumite cazuri.
Mai multe autorități, în special poliția, responsabili din penitenciare și procurori se opun acestui proiect. Nu este vorba de o „scădere în general a vârstei răspunderii penale”, a asigurat ministrul justiției Gunnar Strommer într-o conferință de presă.
„Este vorba de reducerea acesteia pentru cele mai grave crime, cum ar fi omuciderile, tentativele de omor, atacurile cu explozibil cu circumstanțe agravante, infracțiunile legate de arme și violurile, toate cu circumstanțe agravante”, a explicat Strommer.
Suedia luptă de peste zece ani pentru a stăvili recrudescența violenței legate de criminalitatea organizată, în principal din cauza reglărilor de conturi între bande rivale și a luptei pentru controlul pieței drogurilor.
Rețelele recrutează un număr tot mai mare de minori sub 15 ani pentru a comite atentate cu explozibil și cu arme de foc, pentru că aceștia nu riscă pedeapsa cu închisoarea dacă sunt arestați.
O anchetă comandată de guvern în ianuarie 2025 a propus reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Dar în septembrie guvernul și-a anunțat intenția de a reduce regimul răspunderii penale la 13 ani și a trimis proiectul de lege către 126 de autorități și organizații să-și poată expune părerea.
Majoritatea celor chestionați au criticat propunerea sau i s-au opus categoric. Poliția, de exemplu, a considerat că reducerea vârstei riscă să ducă la „implicarea unor copii mult mai mici decât în prezent în rețelele criminale”.
Alții au subliniat că sistemul penitenciar nu este echipat pentru a găzdui astfel de tineri infractori și că aceasta riscă să aducă atingere drepturilor copilului.
„Suntem într-o situație de urgență. Măsurile pe care le luăm trebuie să reflecte gravitatea situației”, a argumentat ministrul justiției luni.
Această schimbare va fi introdusă cu titlu temporar, pentru o durată limitată de cinci ani într-o primă etapă, a spus el.
Proiectul de lege va fi trimis mai întâi Consiliului legislativ suedez, care examinează proiectele de lege pe care guvernul intenționează să le introducă. Strommer speră ca noua legea să intre în vigoare în această vară.
În România, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat luni constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului de Justiție care să analizeze oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzută de lege, în urma crimei comise de minorii din Timiș. Ministrul mai spune că este nevoie de o strategie națională integrată privind combaterea infracționalității juvenile și mai ales a minorilor.
„Crima comisă de minorii din Timiș ne-a șocat pe toți. Am dispus astăzi constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului de Justiție care să analizeze oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzută de lege”, a anunțat ministrul Justiției.
Marinescu precizează că grupul de lucru va transmite invitații de conlucrare către mai multe instituții și organizații judiciare, medicale, asociații ale profesioniștilor și alte componente ale societății civile.
„Ne propunem să găsim prin dezbatere răspunsuri profesioniste și adecvate cât mai rapid posibil. Problematica infracțiunilor săvârșite de minori este una de mare responsabilitate socială întrucât tinerii sunt viitorul societății noastre. Legea trebuie să urmeze evoluția colectivității și a individului, inclusiv minor, în contextul schimbărilor sociale, economice, tehnologice și de mentalitate. Ea trebuie însă să aibă în vedere nu doar componenta de sancționare penală ci și pe cea de prevenire și de educație sau de identificare a unor măsuri corecționale extrapenale”, subliniază ministrul.
Minorul de 13 ani implicat în crima din Cenei este supus unor ample evaluări, atât medicale cât și psihologice, cu acordul și cu participarea familiei.
Specialiștii precizează, însă, că aceste demersuri durează și sunt deosebit de importante pentru a putea stabili măsuri ulterioare, inclusiv includerea copilului în diferite tipuri de programe. De rezultatul evaluărilor și de specificitatea cazului va depinde și dacă minorul va rămâne sau nu în familie sau va fi instituționalizat într-un centru rezidențial.
