Dosarul „taxelor șterse din Primăria Buzău” intră într-o nouă fază critică
Dosarul fraudelor informatice de la Direcția Economică a Primăriei Buzău se află din nou într-un punct de inflexiune. La zece ani de la declanșarea anchetei DIICOT în Palatul Comunal din Buzău, dosarul nu a devenit istorie. Dimpotrivă, o decizie recentă a instanței readuce cazul în prim-plan, arătând că miza penală rămâne una majoră.
Instanța a decis, în februarie 2026, să întărească acuzațiile pentru o parte dintre inculpați, reținând forma agravată a infracțiunii de abuz în serviciu. Această mutare schimbă din nou ecuația procesului și contrazice ideea că dosarul ar fi fost „consumat” sau golit de conținut.
„Un sistem mafiot” în interiorul Primăriei Buzău
Ancheta a pornit în toamna lui 2015, când procurorii au suspectat existența unui mecanism intern, bine articulat, în cadrul Direcției Economice a Primăriei Buzău. Nu era vorba despre greșeli punctuale, ci despre un mod de lucru repetitiv: în sistemul informatic de taxe și impozite al municipiului ar fi fost operate date nereale astfel încât anumite debite să dispară, să fie diminuate ori să fie „închise” cu mențiuni neadevărate.
Potrivit anchetatorilor, între 2010 și 2015, în cadrul Primăriei Municipiului Buzău ar fi funcționat un mecanism infracțional bine pus la punct. Procurorii DIICOT au vorbit explicit despre un grup de funcționari care, cu bună știință, ar fi încălcat atribuțiile de serviciu pentru a nu urmări, executa și încasa debite privind taxe, impozite și amenzi.
Prejudiciul: milioane de lei șterse dintr-un click
Estimările inițiale indicau un prejudiciu de peste 3,1 milioane de lei, din care aproximativ 3 milioane reprezentau creanțe fiscale neachitate către bugetul local al municipiului Buzău, iar restul amenzi contravenționale șterse ilegal.
Pentru anumite firme, funcționarii ar fi emis certificate de atestare fiscală nereale, care atestau în mod fals lipsa datoriilor. În baza acestor documente, respectivele societăți au putut participa și câștiga licitații publice, inclusiv contracte de transport.
De la șoc public la un proces care părea să se stingă
Ancheta a fost declanșată în mod oficial la data de 22 octombrie 2015, când procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Buzău – au demarat investigații ample privind activitatea Direcției Economice din cadrul Primăria Municipiului Buzău. Primele date indicau existența unor nereguli grave în sistemul informatic de taxe și impozite, cu suspiciuni privind ștergerea ilegală de creanțe fiscale și amenzi contravenționale.
Pe 17 noiembrie 2015, ancheta a explodat public. Un număr de 13 funcționari din Direcția Economică a Primăriei Buzău au fost audiați de procurorii DIICOT, iar trei dintre ei au fost reținuți.
Trimiterea în judecată și primele nume grele din dosar
În august 2016, DIICOT a finalizat rechizitoriul și a trimis dosarul în judecată. Alături de Ion Gegea, au fost inculpați Liviu Cătălin Boaru, Virgil Toșu, Bogdan Mihai Neamu, George Bunea și Carmen George Răileanu.
Rechizitoriul vorbea despre constituirea unui grup infracțional organizat și detalia beneficiarii direcți ai fraudelor: peste 50 de firme, dar și persoane fizice influente din Buzău, inclusiv foști prefecți, șefi de instituții și apropiați ai fostului primar Constantin Boșcodeală.
Ani de tergiversări și o primă sentință controversată
Anii au trecut, procesul s-a lungit, iar în 2022 a venit o primă sentință pe fond care a lăsat impresia că impactul inițial s-a diluat. Un singur inculpat a primit pedeapsă cu executare, ceilalți pedepse cu suspendare, iar una dintre acuzațiile centrale – cea de grup infracțional organizat – a fost înlăturată în acea etapă.
Pentru opinia publică, părea finalul unei povești care se încheie „de ochii lumii”.
