Doi angajaţi ai unei firme private ruse angajate pentru supravegherea echipajului şi colectarea de date operaţionale erau la bordul „Boracay”, un petrolier din cadrul aşa-numitei „flote fantomă” ruse, sechestrat de Franţa în septembrie trecut, al cărui căpitan este judecat luni, informează France Presse, citând două surse franceze familiarizate cu dosarul, conform Agerpres.
Ce acuză Parisul
„Doi ruşi se aflau la bordul „Boracay”, sechestrat de un commando marin în largul Bretaniei”, a afirmat o sursă franceză, sub anonimat; o informaţie confirmată de avocatul francez al comandantului petrolierului.
Aleksandr T. (34 ani) şi Maksim D. (40 de ani), acest din urmă fost poliţist implicat în grupul de mercenari Wagner, fuseseră angajaţi de compania militară privată rusă (PMC) Moran Security Group, potrivit primei surse.
Această societate, aflată sub sancţiuni americane, a fost fondată în 2009 de foşti ofiteri din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) şi are legături strânse cu autorităţile de la Moscova, potrivit sursei menţionate şi mai multor experţi.
Reacția Moscovei
Contactaţi de AFP, nici Moran Security Group şi nici Ministerul rus de Externe nu răspunseseră solicitării de comentarii până luni.
Potrivit canalului de televiziune american CNN, cei doi figurau ca „tehnicieni” pe lista echipajului şi se îmbarcaseră pe „Boracay” pe 20 septembrie în Primorsk, înn apropierea de Sankt Petersurg.
Nava, care transporta „o importantă încărcătură cu petrol”, potrivit justiţiei franceze, fusese sechestrată o săptămână mai târziu din cauza „inconsecvenţei prezentate de petrolier în ceea ce priveşte naţionalitatea sa” şi „absenţa unui pavilion”.
Despre „flota fantomă” rusă
„Flota fantomă” ruse, ale cărei efective variază între 600 şi 1,400 de vase, potrivit unor estimări, este utilizată de Rusia pentru a eluda sancţiunile occidentale împotriva vânzărilor sale de petrol.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a declarat în repetate rânduri intenţia de a „creşte presiunea asupra flotei fantomă” pentru a împiedica Rusia „să finanţeze efortul său de război” în Ucraina. Un alt petrolier, „Grinch”, a fost sechestrat în 22 ianuarie de marina franceză.
Prezenţa celor doi ruşi la bord a fost confirmată de avocatul căpitanului chinez, judecat luni de un tribunal corecţional din Brest (vest) pentru „refuzul de a opri” nava şi a permite o inspecţie la bordul său.
„La bord se aflau doi cetăţeni de naţionalitate rusă, consider că ei reprezentau încărcătura”, a declarat Henri de Richemont, adăugând că „aceştia nu erau marinari”.
„Clientul meu nu are nicio legătură cu această prezenţă, nu el este cel care îi ia pe ruşi la bordul navei sale”, a adăugat avocatul.
Căpitanul şi adjunctul său fuseseră plasaţi în arest preventiv la începutul lunii octombrie, înainte de a porni din nou pe mare cu cei doi ruşi, care au debarcat în timpul unei escale în Suez, câteva zile mai târziu.
Misiunea lor la bord era „să asigure protecţia navei şi pentru a se asigura că, în conformitate cu interesele ruseşti, căpitanul respectă ordinele date, dar şi pentru a colecta informaţii”, a declarat pentru AFP una dintre surse, care a solicitat anonimatul.
Potrivit acesteia, „zeci de nave din flota fantomă sunt dotate cu astfel de EPE (echipaţă de protecţie a echipajului), în special pentru a le escorta în Marea Baltică şi în Oceanul Atlantic”, toate furnizate de societatea Moran.
„Când trec pe lângă coastele europene sau pe lângă obiective militare, fotografiază clădirile noastre”, a explicat această sursă.
Nava, de asemenea, a fost suspectată de a fi implicată în supervizarea dronelor care au perturbat traficul aerian în Danemarca în septembrie, fără ca legătura să fi fost stabilită în mod oficial.
Confirmarea unui serviciu de informaţii străin
La solicitarea AFP, şeful serviciului de informaţii dintr-o ţară riverană Mării Baltice a confirmat „prezenţa (reprezentanţilor) Moran la bordul” vaselor „flotei fantomă” de anul trecut, apreciind că „există cel puţin o coordonare între aceste PMC şi statul rus”.
„Numărul vaselor flotei fantomă în Marea Baltică, pe unde tranzitează circa 60% din petrolul rus, continuă să crească”, a afirmat el.
Unele petroliere, aflate sub sancţiuni, sunt suspectate de sabotaj, în special a cablurilor submarine în apele baltice, dar „este dificil de obţinut dovezi ale intenţiei de sabotaj”, iar „ţările europene comunică rareori acest gen de informaţii”, a declarat viceamiralul Didier Maleterre, fost numărul doi la comandamentul maritim al NATO.
Trezoreria americană a sancţionat în 2024 societatea Moran, condusă de rusul Aleksei Badikov, pentru că a „lucrat sub contract cu întreprinderi publice ruseşti”.
Pe site-ul său web, Moran indică faptul că este în căutarea unor profiluri de ofiţeri activi sau în rezervă, care au servit în unităţi de forţe speciale (GRU, trupe aeropurtate, de commando naval).
Compania revendică o lungă experienţă în Orientul Mijlociu (Irak, Siria) şi în Africa, unde a desfăşurat operaţiuni de luptă împotriva pirateriei maritime, în special în Nigeria şi în Oceanul Indian.
Cine este Moran
Preşedintele Moran, Viaceslav Kalaşnikov, este locotenent-colonel în rezervă în cadrul FSB, potrivit think tank-ului polonez Warsava Institute. Alţi doi responsabili de pe site-ul companiei sunt foşti comandanţi de submarine nucleare.
Mai mult, „legătura cu Wagner este istorică”, întrucât doi foşti angajaţi ai Moran, Evgheni Sidorov şi Vadim Gusev, „au fondat în 2013 societatea de securitate privată Slavonic Corps, a cărei moştenitoare este compania Wagner”, potrivit sursei franceze citate mai sus.
Pentru a slăbi Rusia, Uniunea Europeană spera să adopte luni noi sancţiuni care să vizeze în special flota sa fantomă, dar un veto din partea Ungariei a blocat acest proces.
În ceea ce priveşte nava „Boracay”, care arborează de acum pavilion rusesc şi a fost redenumită „Phoenix”, aceasta era ancorată luni în apropierede portul Rizhao (în nord-estul Chinei), potrivit site-ului Marine Traffic.
