Analiștii iau în considerare și cele mai sumbre previziuni privind evoluția prețurilor pentru motorină, benzină și chiar electricitate. Se estimă că costul litrului de motorină ar putea ajunge chiar la 10 lei, iar prețurile produselor alimentare vor suferi, de asemenea, creșteri.
Piețele energetice mondiale se află într-o fază de incertitudine profundă, marcate de variații bruște ale prețurilor din zi în zi, potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Frames. Aceasta vine după ce prețul țițeiului a urcat luni la 120 de dolari pe baril, pentru a se situa marți dimineață în jurul a 90 de dolari.
Șoferii sunt primii afectați, dar urmează și alte categorii
„După ce luni prețul țițeiului a atins 120 de dolari pe baril, marți dimineață acesta a scăzut spre 90 de dolari, pe fondul unor declarații optimiste ale președintelui american cu privire la evoluția conflictului. Indiferent de fluctuațiile cotării petrolului, este cert că șoferii resimt în mod direct dinamica prețurilor”, se menționează în analiză.
Potrivit scenariilor evaluate de Frames, pentru un preț al barilului de 77 de dolari și un curs de schimb stabil de 4,38 lei/dolar, costul de bază al unui litru de combustibil se ridică la 3,50 lei. La acesta se adaugă o acciză fixă de 3,06 lei pentru benzină și 2,80 lei pentru motorină. Dupe aplicarea TVA-ului de 21%, prețurile finale la pompă ajung la 7,94 lei pentru benzină și 7,88 lei pentru motorină. Acesta este scenariul existent anterior conflictului din Orient, susțin autorii.
„Primul scenariu de criză presupune o creștere a prețului barilului până la pragul psihologic de 100 de dolari. În această situație, prețul materiei prime, precum și costurile de rafinare și distribuție, cresc direct proporțional. Impozitele aplicate procentual, cum este TVA-ul, amplifică în mod automat această majorare”, arată analiza.
Rezultatul este o lovitură puternică pentru șoferi. Prețul final ar efectua un salt periculos, atingând 9,20 lei/litru pentru benzină și 9,15 lei/litru pentru motorină.
Al doilea scenariu analizat de Frames descrie o criză energetică severă, cu barilul cotat la 125 de dolari. „Intrăm aici într-o zonă de Alertă Roșie pentru întreaga economie. Calculele arată că benzina ar depăși bariera de 10 lei, ajungând la 10,58 lei per litru, în timp ce motorina ar costa 10,52 lei”, avertizează sursa.
Analiza mai arată și o potențială plasă de siguranță
Prin aplicarea unui grad de amortizare a șocului de 65%, prin limítarea marjelor de rafinare sau printr-o intervenție guvernamentală, prețurile ar putea fi reținute la un nivel puțin mai suportabil, de aproximativ 9,50 lei pentru benzină și 9,40 lei pentru motorină, în cel mai negativ scenariu.
Potrivit Frames, aceste scenarii matematice „nu sunt deloc irealiste” având în vedere situația actuală a piețelor financiare.
Luni, cotările țițeiului Brent au înregistrat variații extrem de violente, depășind constant pragul de 90 de dolari și ajungând chiar la 119 dolari pe baril.
„Această evoluție de tip ‘dinte de fierăstrău’, cu creșteri și scăderi rapide ale cotării, va probabil caracteriza următoarea perioadă, în funcție de consecințele războiului din Orientul Mijlociu”, spun experții. Amenințările de blocare a Strâmtorii Ormuz, o cale de circulație crucială pentru o cincime din consumul global de petrol, au generat panică printre traderi. „Deși unele acțiuni diplomatice și eliberarea eventuală a unor rezerve strategice de către țările G7 au aducut temporar o linire a piețelor, riscul unor întreruperi majore de aprovizionare menține prețul petrolului la un nivel periculos de ridicat. Scenariile cu barilul la 100 sau 125 de dolari sunt acum variante de lucru pe deplin viabile pe birourile analiștilor financiari”, afirmă managerul Frames, Adrian Negrescu.
Urmează o creștere în lanț
Acesta susține că o criză a carburanților nu afectează doar posesorii de autoturisme personale. Un preț de 10 lei pentru un litru de motorină va declanșa instantaneu un efect de domino în întreaga economie reală. Transportatorii de mărfuri vor fi primii care își vor ajusta tarifele pentru a-și acoperi costurile. Aceste costuri logistice mărite se vor转移a imediat în prețul final al produselor de pe rafturi.
În paralel, presiunea inflaționistă va eroda și mai mult puterea de cumpărare a populației, în timp ce companiile vor fi obligate să își reducă marjele de profit sau să își oprească angajările. Se configurează un cerc vicios în care un singur șoc extern pe piața energiei ajunge să impună o taxă indirectă asupra fiecărui consumator.
Potrivit analizei, cea mai rapidă și eficientă armă a unui guvern stă chiar în propriul sistem de impozitare. Având în vedere că accizele și TVA-ul reprezintă o parte substanțială din costul final al unui litru de carburant. „Pentru a absorbi un șoc extern masiv, statul poate opta pentru o reducere temporară a accizelor aplicate benzinelor și motorinei. O altă măsură fiscală aplicabilă este scăderea cotei de TVA pentru acest sector. Aceste decizii taie instantaneu din prețul afișat la stațiile de alimentare și oferă un răgaz transportatorilor”, a adăugat Negrescu.
O a doua metodă de intervenție este compensarea directă a prețului, un model deja testat cu un succes moderat în Europa de Est.
„Guvernul și marile rețele de benzinării pot negocia un acord comun pentru distribuirea costurilor. O reducere fixă aplicată direct la casă poate fi susținută parțial din subvenții de la bugetul de stat și parțial prin renunțarea la o parte din marja de profit a companiilor petroliere”, susțin analiștii Frames.
În acest mod se obține practic acea încetinire a creșterii, asemănătoare scenariului de atenuare din calculele noastre.
Reducerea taxelor pe carburanți presupune venituri mai mici pentru stat
Aceste măsuri de intervenție comercială vin însă cu un preț uriaș pentru economia națională. Tăierea taxelor pe carburanți semnifică automat venituri fiscale mult mai scăzute pentru bugetul de stat.
„Guvernul va întâmpina rapid dificultăți majore în finanțarea sistemului de sănătate, a pensiilor sau a marilor proiecte de infrastructură în curs. Totodată, o compensare directă a prețului din fonduri publice mărește instantaneu deficitul bugetar, forțând statul să contracteze împrumuturi externe cu dobânzi semnificativ mai mari”, afirmă analiștii Frames.
Pe de altă parte, o plafonare strictă a prețului, impusă politic și fără acordul pieței, asemănătoare măsurii anunțate luni de Viktor Orbán în Ungaria, poate produce efecte de proporții catastrofale.
„Dacă statul oblige benzinăriile să vândă carburantul cu pierdere, companiile vor alege pur și simplu să închidă stațiile. Acest fenomen duce la raționalizarea imediată a combustibilului și la emergența unei piețe negre”, a mai spus Negrescu.
Din acest motiv, absorbția unui șoc de preț la nivel național trebuie să fie un compromis extrem de bine ponderat între protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor și menținerea stabilității economice pe termen mediu și lung, se mai arată în analiză.
Analiza companiei de consultanță Frames a fost elaborată pe baza datelor publice referitoare la evoluția prețului petrolului, la structura taxelor astfel cum se virează la bugetul de stat și la prognozele pieței.autorii menționează că estimările privind evoluția crizei petroliere au doar un caracter orientativ.
