Traiul la înălțimi mari poate duce la un rezultat surprinzător pentru sănătatea metabolică. În decursul timpului, numeroase cercetări au indicat că oamenii care locuiesc în zone montane au o predispoziție mai mică de a contracta diabet, dar procesul fiziopatologic care stă la baza acestei observații a rămas un mister pe multe decenii.
O investigație recentă, purtată în SUA pe modele de șoareci cu diabet de tip 1 și 2, oferă o explicație potențială. Cercetătorii au găsitindicii că, pe măsură ce înălțimea crește și aerul conține mai puțin oxigen, globulele sanguine roșii încep să preia o cantitate mai mare de glucoză din circulație. În esență, aceste celule acționează similar cu „spongii” pentru zaharuri, ajutând la reducerea nivelurilor de zahăr din sânge.
Experimentele au relevat că, atunci când organismul este supus pe o perioadă îndelungată unor condiții de hipoxie (deficit de oxigen), globulele roșii își pot tripla abilitatea de a capta glucoză din sânge. Oamenii de știință afirmă că acest mecanism metabolic sprijină celulele în transportul mai eficient al oxigenului când acesta este un factor limitativ, dar, în același timp, contribuie la reglarea concentrației de glucoză din sânge, notează Science Alert.
Unde „evaporează” glucoza din sânge
În cadrul studiului, cercetătorii au examinat șoareci expuși la medii cu concentrație scăzută de oxigen. Animalele au avut valori glicemice mai scăzute, însă inițial nu se știa ce devenea glucoza care dispărea rapid din sanguine.
Surpriza a apărut după analize suplimentare. Glucoza nu a fost direcționată spre organe precum mușchii, creierul sau ficatul, așa cum se presupunea inițial. Testele au arătat că globulele roșii sunt responsabile pentru absorbția majorității zahărului din sânge. Mai mult, acest efect a persistat timp de mai multe săptămâni, chiar și după ce animalele au fost readuse în medii cu oxigen normal.
O cale către terapii inovatoare
Cercetătorii au identificat de asemenea o moleculă care modificează hemoglobina, proteina care lasă oxigenul în sânge. Molecula respectivă diminuează afinitatea hemoglobinei pentru oxigen, facilitând eliberarea acestuia în țesuturi și stimulând captarea de glucoză.
Biochimista Isha Jain, de la Gladstone Institutes din SUA, menționează că descoperirea evidențiază un rol metabolic al globulelor roșii neglijat până acum.
„Globulele roșie constituie un compartiment metabolic al glucozei care a fost ignorat în studiile anterioare. Această realizare ar putea revoluționa modul în care abordăm controlul glicemiei”, a explicat cercetătoarea.
Pentru a valida potențialul mecanismului, oamenii de știință au administrat șoarecilor diabetici un medicament experimental care imită efectele traiului la altitudine. S-a înregistrat o scădere a glicemiei, ceea ce indică faptul că această strategie ar puteaInspira, în viitor, terapeutice noi împotriva diabetului.
Biochimistul Angelo D’Alessandro, de la University of Colorado, consideră că rezultatele sunt animate, dar că cercetarea se află în faza inițială.
„Ne-a surprins amploarea impactului. În mod tradițional, considerăm globulele roșii doar ca transportoare pasive de oxigen, dar acestea pot consuma o fracțiune semnificativă din glucoza organismului, în special în condiții de hipoxie”, a declarat cercetătorul.
Studiul a fost publicat în revistă științifică Cell Metabolism, iar autorii subliniază că sunt esențiale investigații suplimentare pentru a înțelege complet cum adaptarea la diferite niveluri de oxigen poate fi utilizată în combaterea unor afecțiuni metabolice.
