Parcurgerea unei intersecții aglomerate reprezintă nu doar un reflex de supraviețuire în mediul urban, ci și un exercițiu benefic pentru creier. Studiile au arătat că mersul pe jos în zonele pietonale ale orașelor activează regiuni cerebrale care ajută la apărarea împotriva demenței.
Activitatea de a umbla protejează de apariția demenției, iar un act aparent simplu, ca traversarea unei străzi congestionate, este exemplificativ în acest sens, potrivit unui recent studiu apărut în revista Nature Cities. O cercetare a relevat că locuitorii orașelor concepute pentru pietoni prezintă o structură cerebrală mai rezistentă în fața declinului cognitiv.
Mersul pe jos contribuie la prevenirea demenției prin mecanisme cerebrale specifice, dincolo de avantajele generale ale mișcării fizice.
Cercetătorii de la Universitatea Catolică Australiană au analizat prin imagini cerebrale mai mult de 500 de adulți în vârstă, cu vârste între 70 și 90 de ani, rezidenți în Sydney, pe o perioadă de șase ani. Rezultatul este neechivoc: persoanele care trăiau în spații urbane dense, cu caracter pietonal, aveau un hipocamp (partea creierului legată de memoria spațială) cu un volum mai mare al cozilor sale, a raportat Daily Mail.
Umblarea pe jos stimulează zonele creierului responsabile de memoria spatială
Hipocampul este regiunea cerebrală care gestionează învățarea și memorarea. Partea sa posterioară are o funcție crucială în memoria spațială și în capacități de orientare. Împuținarea accelerată a acestei structuri este strâns corelată cu boala Alzheimer, cea mai răspândită formă de demență.
Profesorul Govinda Poudel, primul autor al studiului, explică procesul din spatele acestei observații. Traversarea unei intersecții aglomerate implică un proces cognitiv complex, nu doar o mișcare automată: se oprește, se observă vizual, se prelucrează informația auditivă și se ia o decizie rapidă.
Orașele adaptate pietonilor sePot transforma în unelte de sănătate publică
„Cu cât un adult în vârstă își antrenează mai intens memoria și abilitățile de orientare spațială, cu atât creierul său devine mai sănătos și mai rezistent”, a declarat profesorul Poudel. Rezidenții în orașe pietonale repetă zilnic aceste secvențe cognitive, fără să fie conștienți de beneficiile pe termen lung.
Studiul se bazează, de asemenea, pe cercetări precedente care indicau faptul că șoferii de taxi, înainte de hărțile digitale, prezentați un risc mai mic de Alzheimer. Navigarea mentală prin oraș le-a întărit structurile cerebrale implicate în memorare.
Profesoara Ester Cerin, co-autoare a lucrării și expertă în științe comportamentale, subliniază că implicațiile se extind dincolo de individ. „Cartierele complexe și interconnectate nu stimulează doar mersul pe jos, ci sprijină sănătatea cerebrală pe toată durata vieții”, a explicat ea.
Parcurgerea unei străzi, un exercițiu cognitiv de complexitate ridicată
Cercetătorii recomandă ca planificarea urbană să devină un instrument de politică de sănătate publică. Conceperea de cartiere accesibile pietonilor și care stimulează cogniția ar putea amâna apariția demenției la nivel de populație.
Contextul este unul alarmant. În prezent, aproximativ 900.000 de persoane din Regatul Unit trăiesc cu demență. Estimările prezic o creștere peste 1,6 milioane până în 2040. Demența este cea mai importantă cauză de deces în Marea Britanie, cu peste 74.000 de decese pe an.
Experți de recunoaștere internațională au avertizat recent că milioane de cazuri ar putea fi prevenite prin modificări minore ale stilului de viață și prin politici publice bine coordonate. Un raport publicat în ianuarie a enumerat 56 de recomandări bazate pe dovezi, de la tratarea pierderii auzului până la combaterea izolării sociale.
„>
