Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a difuzat motivarea avizului nefavorabil acordat propunerii ministrului Justiției privind numirea procurorului Cristina Chiriac ca procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Hotărârea a fost adoptată la data de 12 martie 2026, cu cinci voturi contra și unul pentru, în ciuda îndeplinirii de către magistrat a tuturor condițiilor legale și a unei cariere evaluate cu mențiunea „Foarte bine”.
În esență, CSM arată că deficitele nu se referă la traseul profesional sau la cerințele formale, ci la modul în care candidata și-a prezentat proiectul și la îndoielile privind capacitatea de a demonstra că posedă profilul corespunzător pentru cea mai înaltă funcție din Ministerul Public.
Proiect general, fără baza concretă
Una dintre criticile centrale se axează pe absența unei argumentări tari a proiectului managerial și a viziunii prezentate. Secția pentru procurori menționează în mod expres că nu a fost convinsă că propunera se sprijină pe o cunoaștere autentică a sistemului.
„Secția nu a reușit să ajungă la convingerea că viziunea candidatei (…) se bazează pe o înțelegere clară și specifică a situațiilor reale cu care se confruntă în prezent toate structurile din cadrul Ministerului Public (inclusiv cele ne-specializate)”, se menționează în hotărâre.
CSM accentuează că, deși un plan managerial implică un anumit nivel de generalitate, este imperativ ca „obiectivele preconizate (…) să decurgă dintr-o percepție clară și aprofundată a realităților și a provocărilor”, ceea ce, în acest caz, nu a fost dovedit nici prin proiect, nici prin răspunsurile din cadrul interviului.
Experiență redusă în ce privește parchetele ne-specializate
Un alt punct sensibil evidențiat de CSM se leagă de profilul profesional al candidatei, destinat în mare parte unor structuri specializate, în special DNA, în timp ce funcția de procuror general presupune, în principal, coordonarea parchetelor cu competență generală.
CSM observă că, deși Chiriac a declarat că experiența sa îi oferă o perspectivă asupra problemelor de sistem, aceasta „a recunoscut că nu este la curent cu anumite aspecte concrete privind activitatea acestor unități de parchet”, inclusiv cu privire la instrumentarea unor cauze anume.
În ceea ce privește atribuțiile de ordonator principal de credite, Secția a fost critică față de răspunsul potrivit căruia s-ar baza pe specialiști: „stabilirea obiectivelor și a priorităților (…) reprezintă componente esențiale ale activității de management”, iar asistența tehnică nu poate înlocui rolul decizional al procurorului general.
Lipsa unor răspunsuri precise în legătură cu subiecte sensibile
Un element major în fundamentarea avizului negativ este modul în care candidata a răspuns la întrebările legate de competența de a investiga infracțiuni săvârșite de alți magistrați, subiect intens discutat în spațiul public.
CSM reține că aceasta „a evitat să ofere un răspuns concret și asumat”, iar „din răspunsurile furnizate (…) nu se poate identifica o poziție clară și angajată”, ceea ce „generează îndoieli semnificative cu privire la capacitatea de a asuma decizii”.
Mai mult, Secția arată că ezitările au fost însoțite și de confuzii juridice referitoare la rolul CSM în procedura de desemnare a procurorilor competenți în astfel de cauze.
Deficiențe în cunoașterea realităților din sistem
CSM critică și faptul că magistratul nu a identificat corect problemele actuale principale din activitatea parchetelor. Un exemplu relevant este răspunsul privind principalele dificultăți cu care se confruntă procurorii.
„Identificarea unui ordin (…) ca cea mai mare vulnerabilitate (…) este (…) surprinzătoare și atestă o cunoaștere inadecată a problemelor (…) în condițiile în care restricționarea accesului procurorilor la aplicația ECRIS (…) a complicat semnificativ activitatea”, se arată în motivare.
Soluția propusă de candidată – dialog la nivel local între instanțe și parchete – este considerată de CSM drept „o abordare minimalistă”, nepotrivită pentru o problemă de natură sistemică.
Lipse de leadership și de viziune strategică
Pe aceeași linie, Secția apreciază că răspunsurile candidatei reflectsă o neangajare față de rolul de conducere.
„Se desprind (…) atât o absență de asumare a leadership-ului, cât și o lipsă de viziune asupra activității Ministerului Public”, arată documentul, subliniind nevoia de soluții unitare și coordonate la nivel național.
De asemenea, multe dintre măsurile preconizate în proiect sunt criticate pentru deficitul de fundamentare și de date specifice, inclusiv propunerile privind elaborarea de metodologii sau specializarea procurorilor în anumite domenii.
Dificultăți în susținerea proiectului și a normelor europene
CSM constată că magistratul a întâlninat obstacole și în explicarea standardelor europene în domeniul justiției, precum și în transformarea recomandărilor internaționale în acțiuni concrete.
„Candidata nu a reușit să indice (…) o măsură specifică”, limitându-se la afirmații generale precum intensificarea luptei anticorupție, fără detalii despre punerea în aplicare.
Aceeași lipă de precizie este observată și în ceea ce privește strategia multianuală propusă, pentru care nu au fost detaliate mecanismele de elaborare și de aplicare.
Standardul de integritate și percepția publică
Hotărârea abordează și aspecte legate de imaginea publică a candidatei. CSM menționează că aceasta a oferit explicații ample pentru o eroare din declarația de avere, însă a fost mult mai rezervată în legătură cu un dosar controversat din activitatea sa.
„Din perspectiva standardului de integritate, ar fi fost cazul (…) unei minimale detaliere”, mai ales în contextul unei percepții publice delicate, arată Secția, făcând referire la acuzațiile că procurorul ar fi „ascuns” dovezi ale abuzurilor sexuale comise de fostul episcop de Huși.
Concluzia CSM: profil nedestinar pentru funcția de procuror general
În final, CSM sintetizează evaluarea într-un pasaj esențial, care a stat la baza avizului negativ.
„Răspunsurile (…) nu au fost suficient de clare și de coerente (…) fiind constatate hesitantă (…) precum și absența unor argumentații solide (…) prestația (…) nu poate duce la o convingere în sensul existenței competențelor manageriale, a autorității profesionale și a viziunii strategice”, se arată în motivare.
Secția avertizează că un aviz favorabil ar fi transformat procedura într-un act „pur formal, lipsit de substanță”, validând o candidatură care nu atinge pragul necesar pentru funcția de procuror general.
Context: propunerea ministrului și procedura de numire
Cristina Chiriac a fost desemnată de ministrul Justiției pentru funcția de procuror general al PÎCCJ, în conformitate cu procedura stabilită de Legea nr. 303/2022. Potrivit acesteia, ministrul efectuează selecția și transmite propunerea către CSM, care emite un aviz consultativ, după un interviu în fața Secției pentru procurori.
Numirea efectivă este realizată de președintele României, iar avizul negativ nu blochează procesul, dar impune, în realitate, fie reluarea interviului, fie formularea unei noi propuneri.
În documentul prezentat CSM, ministrul Justiției argumentase că Chiriac deține „experiență profesională amplă”, „pregătire juridică remarcabilă” și „aptitudini manageriale reale”, precum și o viziune axată pe eficientizarea activității parchetelor și pe folosirea instrumentelor moderne în combaterea criminalității.
Avizul negativ al CSM deschide astfel o nouă fază în procesul de numire, în care ministrul Justiției trebuie să hotărască dacă menține candidatura și repetă interviul sau formulează o altă propunere.
