Lovită de insultele lui Donald Trump, care a folosit termeni precum „lași” sau „tigru de hârtie”, Alianţa Nord-Atlantică a ajuns iarăși într-o criză existențială, fiind acuzată că a refuzat să sprijine Statele Unite în Iran, la doar câteva săptămâni după ce a evitat o catastrofă legată de Groenlanda, relatează AFP într-un comentariu amplu, citat de Agerpres.
Președintele american nu a ascuns niciodată interesul său redus față de alianțe, în special față de NATO. Totuși, de la începerea atacurilor americano-israeliene în Iran, acum o lună, resentmentul său a cresșut mereu din cauza ceea ce el consideră o evitare a responsabilităților de către aliații europeni.
„Nu m-am încrezut niciodată în NATO. Am știut întotdeauna că este un tigru de hârtie”, a declarat miercuri Donald Trump într-un scurt interviu acordat ziarului britanic The Telegraph, lăsând să se înțeleagă că ia în serios posibilitatea unei retrageri din Alianță.
Creșterea tensiunilor în cadrul NATO
De la întoarcerea magnatului imobiliar la putere, în ianuarie 2025, episoadele de tensiuni și reluări au devenit tot mai numeroase.
În cel mai recent incident, amenințarea de anexare a Groenlandei, un teritoriu arctic sub suveranitatea Danemarcei, membră a Alianței, a fost retrasă brusc de locatarul Casei Albe. Dar, după ce această furtună a trecut, îngrijorarea a crescut din nou în urma ofensivei americane din Iran.
„Devine în fiecare zi mai alarmant”, a declarat marți un diplomat pentru AFP.
„Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, și am fost întotdeauna la îndemână lor, dar acum, ținând cont de conduita lor, cred că nu mai este necesar să continuăm, nu credeți?” a spus președintele american la sfârșitul lui martie.
El îi critică, printre altele, pe aliații europeni pentru că nu au acționat pentru a asigura Strâmtoarea Ormuz, care a fost blocată de la începutul războiului.
Reacția NATO și explicațiile lui Mark Rutte
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, mereu preocupat să atenueze furia președintelui, depune eforturi pentru a dovedi contrariul.
Europenii au întârziat sigur în a răspunde cererii SUA, dar din „motive valabile”, a declarat el acum câteva zile.
Rutte a asigurat că, nefiind informați dinainte despre atacurile americano-israeliene, ceea ce SUA doreau, pe bună dreptate, să păstreze secret, a dus la întârzierea răspunsului țărilor europene. Dar, „veselia bună” este că acum au ocazia să discute despre acest lucru, a spus fostul prim-ministru olandez.
O poziție avansată miercuri de prim-ministrul britanic Keir Starmer, care a fost ținta tuturor criticismelor lui Donald Trump.
„Regatul Unit a adunat acum 35 de țări în jurul declarației noastre de intenție de a forma un front comun pentru securitatea maritimă în Golf. Mai tâziu în această săptămână, ministrul afacerilor externe (Yvette Cooper) va găzdui o întâlnire a acestor țări pentru prima dată”, a declarat el.
Washingtonul pune Alianța la îndoială
Și chiar dacă un oficial al Alianței declară, pe piața anonimă, că toate aceste episoade sunt abordate cu „liniște și distanță”, nu este sigur că acest lucru va fi suficient.
Marți, secretarul de stat american Marco Rubio, în general mai rezervat, a adăugat vocea sa celei a președintelui american, vorbind despre o Alianță „cu o singură direcție”.
„Cred că, din păcate, nu există nici o îndoială că odată ce acest conflict se va încheia, va trebui să reevaluăm această relație. Trebuie să reconsiderăm avantajele pe care le oferă NATO pentru țara noastră în cadrul acestei alianțe”, a declarat el pentru Fox News.
„Este, de departe, cea mai severă criză pe care a întâlnit-o vreo dată NATO”, a considerat fostul ambasador american la NATO Ivo Daalder, într-un articol editorial publicat miercuri. A subliniat degradarea relațiilor „între președintele SUA și aliații europeni”.
În prezent, consolidarea pilonului european în cadrul Alianței este un leitmotiv la Bruxelles.
Europenii trebuie să-și asume „un rol mai mare în apărarea colectivă a Europei”, a declarat miercuri ministrul adjunct al apărării din Franța, Alice Rufo. „Este un mesaj reiterat al SUA, din ce în ce mai ascuțit. Așadar, trebuie să-l ascultăm”, a adăugat ea.
