Mircea Dumitru și Marius Andruh, amândoi academicieni, își depun candidatura pentru funcția de președinte al Academiei Române, Academia Română, cea mai înaltă instituție din domeniul știință și cultură. Alegerile sunt programate pe 7 aprilie.
Ioan Aurel Pop, a cărui a doua mandat de președinte expiră la începutul lunii aprilie, a anunțat pe Edupedu.ro că alegerile pentru posturile de conducere ale Academiei se vor desfășura în două etape.
„Alegerile pentru funcția de președinte al Academiei Române se vor ține pe 7 aprilie, imediat după Ziua Academiei Române. După sărbătoarea de aniversare, care în acest an marchează 160 de ani, a doua zi se organizează alegerile pentru președinție. În urma respectării termenului legal, au fost înregistrate două candidaturi”, a declarat Pop.
„Cei doi candidați sunt, coincidență, amândoi absolvenți și profesori la Universitatea din București. Ei sunt profesorul Marius Andruh, chimist de renume, membru al Academiei Române din 2001, și profesorul Mircea Dumitru, fost rector al Universității din București, filosof. Amândoi sunt personalități cunoscute ale științei și culturii românești”, a spus președintele Academiei.
A doua etapă electorală, care va avea loc la sfârșitul lunii aprilie, vizează alegerea a patru vicepreședinți și a unui secretar general al Academiei.
Profilurile celor doi candidați la conducerea Academiei Române
Mircea Dumitru, în vârstă de 66 de ani, este vicepreședinte al Academiei Române din 2022, președinte al Secției de filozofie, teologie, psihologie și pedagogie (din 2021), a fost director al Institutului de Filozofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române (2021-2025), este membru titular al Academiei din 2021 și a fost membru corespondent din 2014. A fost ministru al Educației și al Cercetării Științifice (iulie 2016 – ianuarie 2017) și rector al Universității din București pe parcursul a două mandate (2011-2019). Din 1990 este profesor de filozofie, cu specializarea logică, la Universitatea din București.
Născut în București la 14 iulie 1960, Mircea Dumitru a început studiile la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Craiova (1967-1972) și le-a continuat la Liceul de Muzică nr. 1 din București (1972-1979). Între 1980 și 1985 a urmat studiile universitare la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din București. În 1998 a obținut titlul de doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București cu o teză în domeniul filosofiei limbajului. Același an a dobândit și titlura de Ph.D. la Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A., în domeniul logicii modale și al filosofiei matematicii.
A fost visiting professor la Beijing Normal University (program pentru perioada 2017-2022) și profesor invitat la Tulsa University (SUA), CUNY (SUA), NYU (SUA), Lyon 3, ENS Lyon, University of Helsinki, CUPL (Beijing, China) și Pekin University (Beijing, China).
Marius Andruh, 72 de ani, este vicepreședinte al Academiei Române și director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C.D. Nenițescu”. De asemenea, este profesor emerit al Universității din București și o figură marcantă a școlii românești de chimie. În paralel, coordonează activitatea de performanță în domeniu, fiind președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie și coordonator al lotului olimpic.
S-a născut la 15 iulie 1954, în Smeeni, într-o familie de profesori. A absolvit ca șef de promoție Liceul „B. P. Hasdeu” și apoi Facultatea de Chimie a Universității din București în 1979, tot ca șef de promoție.
După absolvire, a început cariera la Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductori (IPRS) Băneasa, iar ulterior s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din București. Din 1984 este cadru didactic la Facultatea de Chimie a Universității din București, unde a devenit profesor titular în 1996 și profesor emerit în 2019. Între 2003 și 2019 a condus catedra de chimie anorganică. A obținut titlul de doctor în chimie în 1988, sub coordonarea academicianei Maria Brezeanu, și a efectuat stagii postdoctorale la Paris și Göttingen, inclusiv ca bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”.
Activitatea științifică include numeroase colaborări internaționale, avându-se ca profesor invitat la universități de prestigiu din Europa și America de Sud, precum Bordeaux, Göttingen, Manchester, Toulouse, Strasbourg sau Valencia, dar și în Canada și Brazilia.
În prezent, este președintele Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie și coordonatorul lotului olimpic.
Cei doi academicieni au condus Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Comisia de Etică a Universității București, instituții care au pronunțat verdictul de plagiat împotriva fostului prim-ministru Victor Ponta.
Academia Română sărbătorește 160 de ani de la fondare
Academia Română sărbătorește, luni, printr-o sesiune festivă, a 160-a aniversare de la înființare.
Manifestarea va fi deschisă de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care va evidenția aspectele cheie ale evoluției Academiei Române pe parcursul a 160 de ani, și de președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a cărui alocuțiune va lăuda vocația de reîntregire a academiilor românești.
Vor susține discursuri și vicepreședinții Academiei Române, Nicolae-Victor Zamfir și Marius Andruh, care vor vorbi despre realizările în cercetarea științifică și despre promovarea culturii și artei, precum și secretarul general al forului, Ioan Dumitrache, cu prezentarea programului „Academia Română în dialog cu tinerii”. Seriei de alocuțiuni i se va încheia cu intervenția dr. Emanuel Petac, coordonatorul Cabinetului de Numismatică al Bibliotecii Academiei Române.
Cu această ocazie, va fi lansat întregul poștal „Academia Română, 160 de ani”, prezentat de directorul general al Romfilatelia, Gabriel Bulumac, și va avea loc vizionarea filmului documentar „Academia Română – 160 de ani de la fondare”.
Va fi inaugurată, în Sala „Theodor Pallady”, expoziția „Academia Română la 160 de ani”, iar la Editura Academiei Române, la Casa Oamenilor de Știință, în Holul Mare, expoziția „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! La 160 de ani de la fondarea Academiei Române”.
***
Academia Română a fost înființată pe data de 1 aprilie 1866, inițial ca Societatea Literară Română, care a devenit, un an mai târziu, Societatea Academică Română și a fost transformată în 1879, printr-o lege specială, în institut național cu denumirea actuală.
Înființată la scurt timp după Unirea celor două Principate Române, Moldova și Țara Românească, Academia Română este una dintre primele instituții naționale, fundamentale pentru formarea statului român modern, având o misiune națională puternică, manifestată pe mai multe planuri. Primii 14 membri fondatori ai Societății, numiți prin Decret la 22 aprilie/3 mai 1866, erau intelectualii și patrioții români care reprezentau teritoriile aflate încă sub stăpânirea unor imperii străine: Transilvania, Maramureș, Bucovina, Banat, Basarabia, Macedonia. Un an mai târziu, s-au adăugat încă șapte membri, reprezentând Moldova și Muntenia.
Prima misiune a Academiei Române a fost aceea de a stabili ortografia limbii române, de a elabora și publica dicționarul și gramatica limbii române, ca elemente definitorii pentru identitatea națională în plină afirmare la mijlocul secolului al XIX-lea, precum și de a studia și cerceta aprofundat istoria românilor.
