Conform fizicianului Cristian Presură, omenirea nu se va autodestră în următorii 50‑70 de ani; totuși, dacă extindem perspectiva la 1.000 sau 1.000.000 de ani, riscul devine foarte mare. Într-un interviu acordat News.ro, acesta a vorbit despre știință și nu numai. Dacă ne gândim la viitorul îndepărtat, ne referim la o specie umană cu cunoștințe extrem de avansate și, dacă aceste cunoștințe nu sunt susținute de valori morale care să țină pasul cu tehnologia, este foarte probabil să ne autodistrugem, explică Presură. Acesta este Paradoxul lui Fermi, care susține că civilizațiile extraterestre ultra‑avansate nu există pentru că s‑au autodistrus. Oamenii, ca indivizi biologici, nu vor putea niciodată să călătorească prin Univers cu viteza luminii, adaugă fizicianul. În scenariul ipotetic în care tehnologia ar permite mutarea conștiinței într-o rază laser, de exemplu, acest lucru ar fi realizabil.
Fizicianul Cristian Presură, cunoscut pentru canalul său foarte popular de YouTube în care popularizează știința pe înțelesul tuturor, declară că uneori îi este foarte greu să depășească valul de ură aruncat spre el de cei ce contestă știința și susțin pseudo‑științele. El povestește că unele insulte îl afectează atât de mult încât simte nevoia să iasă din casă și să se plimbe pentru a se liniști.
Acesta este și unul dintre cele două motive pentru care puțini oameni de știință îndrăznesc să facă popularizare pe rețelele sociale. Sunt atacați atât de violent încât mulți renunță pur și simplu. Al doilea motiv îl reprezintă audiența redusă, care descurajează cercetătorii. Cristian Presură recunoaște că, de multe ori, face compromisuri și simplifică subiectele pentru a menține publicul. Cu cât tema devine mai specializată, cu atât numărul urmăritorilor scade, conform interlocutorului.
„Sunt foarte mulţi oameni de știință care au încercat să popularizeze știința pe rețelele de socializare. Problema nu e că nu au încercat, ci de ce nu au reușit să rămână. Există două motive. Primul e audiența, al doilea e hate‑ul”
Redăm integral interviul acordat de fizicianul Cristian Presură celor de la News.ro:
Presură: Pe termen scurt, viitorul nu arată apocaliptic
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Cristian Presură, vă mulțumesc pentru timpul acordat. Ar trebui să ne temem de viitor? Îl vedeți mai degrabă apocaliptic sau idilic?
Cristian Presură: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație. Totul depinde de intervalul de timp pe care îl considerăm! Pentru noi, oamenii, care trăim scurt pe această planetă, contează perspectivele pe termen scurt. În acest cadru nu îl percep ca apocaliptic. Nu cred că, atâta timp cât trăim tinerii, 70 de ani sau mai mult, Pământul se va autodistrui. Deși această posibilitate a existat dintotdeauna în istorie – bombele nucleare, de exemplu – inteligența artificială reprezintă o nouă provocare. Mă refer la super‑inteligență. Totuși, consider că în viața noastră nu vom vedea evenimente de proporții catastrofale. Pe termen lung, de 1.000 sau 1.000.000 de ani, vorbim despre o civilizație cu cunoștințe extrem de avansate, pe care noi nici nu le putem imagina, și în care super‑inteligența va juca un rol esențial. O astfel de civilizație are, cred eu, șanse mai mari să se autodistrugă dacă nu dezvoltă valori morale în acord cu tehnologia. Aceasta ar explica Paradoxul lui Fermi: multe civilizații avansate s‑au distrus pe sine.
Matei Udrea: Răspuns foarte interesant. Aveți un canal de YouTube cu 241.000 de abonați, unde abordați știința într-un stil foarte „catchy”, cu titluri ca „Unde se ascund extratereștrii” sau „Demonstrează știința existența lui Dumnezeu?”. Cum și când v-a apărut ideea să deschideți acest canal?
Cristian Presură: Am fost invitat la Horia, de la Zaiafet – un canal foarte cunoscut în România – și videoclipul respectiv a avut foarte multe vizualizări. Inițial aveam un canal de familie, unde postam doar clipuri personale. După apariția la Zaiafet, am primit mesaje de genul „Cristi, ai încă 200 de abonați!”, apoi „500!”, apoi „câteva sute în plus!” și tot așa. Mulți s‑au abonat deși eu nu aveam conținut special, doar videouri de familie, pentru că le-a plăcut felul în care am vorbit la Zaiafet. Atunci mi-am amintit că îmi place popularizarea științei – scrisesem „Fizica povestită”, apărusem la TV și lucram la cărți – și m‑am gândit: „De ce să nu încerc și pe YouTube?”
„Probabil am reușit pentru că am fost ambițios, pentru că am adăugat un strop din stilul meu și, evident, am făcut multe compromisuri. Unele titluri sunt concepute să atragă atenția. Subiectele sunt prezentate în mod atrăgător, iar modul de prezentare este adesea prea simplificat. Am făcut astfel de compromisuri pentru a crește numărul de vizualizări.”
Cum a devenit știința un subiect popular pe YouTube
Matei Udrea: În România, sunteți unul dintre puții oameni de știință care au îndrăznit să testeze această piață. De ce credeți că nu sunt mai mulți specialiști care să explice subiecte complexe publicului larg? Am observat că unii intelectuali de seamă au audiențe foarte mici – 13 like‑uri pe Facebook. Sunteți puțini, cred că se pot număra pe degetele unei mâini.
Cristian Presură: Mulți au încercat, dar nu au reușit să rămână. Motivele principale sunt două: audiența scăzută și hate‑ul. De exemplu, Alex Doppelganger a avut și el un canal de YouTube cu videouri foarte bine realizate, dar audiența nu a crescut. Publicul nu este foarte interesat de știință. Am cunoștință de colegi cercetători care au creat canale specializate, dar acestea atrag doar câteva sute de vizualizări. Cei care rezistă acceptă puține vizualizări – câteva mii – și se mulțumesc. Să ajungi la zeci de mii de vizualizări pe subiecte de știință devine extrem de dificil. Am reușit probabil pentru că am fost ambițios, am adăugat un element personal și am făcut compromisuri. Titlurile atrăgătoare și subiectele simplificate sunt strategii pentru a obține vizualizări. Aș fi vrut să fac conținut mai avansat, dar am constatat că astfel nu atrag vizualizări. Mulți colegi nu au dorit să facă astfel de compromisuri. Al doilea obstacol major este hate‑ul de pe internet. Cunosc o colegă cercetătoare care a renunțat la popularizare din cauza atacurilor din comentarii. Ea nu vrea să suporte acea ură și a decis să se retragă. Așadar, principalele dificultăți sunt audiența foarte mică (cu cât ești mai specializat, cu atât scad vizualizările) și ură online, care descurajează cercetătorii să continue.
Matei Udrea: Cum ați reușit să depășiți acest val de hate?
Cristian Presură: Nu am reușit să-l trec complet! Și eu am momente…
