Europa, care de multă vreme a fost destinaţia preferată a marilor companii farmaceutice pentru cercetare și dezvoltare, se lovește acum de presiuni din două direcții: politicile comerciale și cele de stabilire a prețurilor ale medicamentelor impuse de președintele american Donald Trump și ascendenta rapidă a sectorului biotehnologic din China, relatează CNBC, citat de news.ro.
Industria farmaceutică reprezintă un pilon esențial al economiei europene, însă scăderea competitivității obligă firmele să caute alte regiuni pentru noi investiții. Problema nu este doar de natură economică, deoarece introducerea unor medicamente vitale ar putea suferi întârzieri, având în vedere nivelul ridicat al prețurilor și reglementările care descurajează lansarea lor pe piața europeană.
Declinul Europei și asediul politicilor „Națiunii celei mai favorizate”
Conform analistului ING Diederik Stadig, incertitudinea generată de Statele Unite și amenințarea aplicării politicii „națiunii celei mai favorizate” în fixarea prețurilor medicamentelor oferă companiilor farmaceutice un lever de negociere față de guvernele și autoritățile de reglementare europene. Această politică stabilește prețul unui medicament în SUA la nivelul celui mai scăzut preț înregistrat în altă țară comparabilă.
Între timp, China a devenit un actor central în biotehnologie, impulsionând inovația în sectorul farmaceutic. Companiile farmaceutice globale își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția către această națiune pentru cercetare și dezvoltarea viitoarelor tratamente de succes. În urmă cu câteva decenii, Europa era incontestabil epicentrul cercetării farmaceutice.
În 1990, aproape jumătate din activitatea globală de cercetare și dezvoltare în domeniu se desfășura în Europa, iar aproximativ o treime era realizată în Statele Unite, conform datelor ING. Astăzi, ponderea SUA a urcat la 55 %, în timp ce cea a Europei a scăzut la 26 %.
China preia ștafeta biotehnologiei
De ani de zile, firmele se plâng de piețele de capital fragmentate din Europa, de absența unei piețe unice pentru stabilirea prețurilor și desfășurarea studiilor clinice, precum și de politicile de rambursare inegale. Taxele impuse de SUA și regula „națiunii celei mai favorizate” au adăugat presiuni suplimentare asupra Europei pentru a-și spori competitivitatea.
China a devenit, între timp, un lider în inovare, semnând acorduri majore cu companii farmaceutice globale pentru a accesa cercetarea științifică aflată în stadii incipiente. Acum zece ani, moleculele dezvoltate în China constituiau doar 4 % din pipeline‑ul global de medicamente. Astăzi ele reprezintă aproape o treime, conform ING.
Statele Unite rămân cea mai importantă piață pentru firmele farmaceutice, iar prețurile ridicate ale medicamentelor reprezintă un stimul puternic pentru producție. Totuși, strategia de prețuri bazată pe „națiunea cea mai favorizată” amenință marjele de profit ale companiilor, care trebuie să decidă dacă amână lansarea medicamentelor în Europa pentru a evita stabilirea unor prețuri mai scăzute în SUA.
Ultima șansă a Bruxelles‑ului: reforme și legi pentru medicamentele critice
Conform Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice, Europa riscă să piardă teren în sectorul științelor vieții dacă nu intensifică investițiile în noi medicamente. Continentul alocă aproximativ 1 % din PIB pentru produse farmaceutice, comparativ cu 2 % în SUA și 1,8 % în China. Spre deosebire de SUA, unde există centre de inovație consolidate precum Boston sau Silicon Valley, Europa rămâne fragmentată în 27 de reglementări diferite.
Totuși, există semne de revenire. Uniunea Europeană a propus recent o „Lege a biotehnologiei”, menită să simplifice normele, să grăbească studiile clinice și să reducă deficitul de investiții. Spania a devenit, de asemenea, un hub atractiv pentru cercetarea clinică datorită sprijinului guvernamental.
În plus, UE a introdus și o „Lege a medicamentelor critice”, pentru a îmbunătăți disponibilitatea și producția de medicamente esențiale, pe fondul penuriilor generate în timpul pandemiei de COVID‑19 și al tensiunilor geopolitice. Analiștii susțin că Europa are încă potențialul de a recâștiga poziția de lider, dar acest lucru depinde de eliminarea barierelor interne.
