Efectele economice ale conflictului din Iran depășesc cu mult zona de război și riscă să declanșeze o criză socială globală. Un raport recent arată că zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși înapoi în sărăcie, în special în statele vulnerabile, pe fondul scumpirii energiei, al problemelor din lanțurile alimentare și al încetinirii economiei mondiale. Situația este agravată de perturbările majore din sectorul energetic și de reducerea sprijinului financiar internațional, într-un moment în care cele mai fragile economii au nevoie urgentă de ajutor.
Avertisment global: milioane de oameni în pericol
Peste 32 de milioane de oameni din întreaga lume ar putea ajunge să trăiască în sărăcie din cauza consecinţelor economice ale războiului din Iran, ţările în curs de dezvoltare urmând să fie cele mai grav afectate, scrie The Guardian.
Într-un raport publicat pe fondul îndoielilor privind fragilitatea armistiţiului, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a afirmat că lumea se confruntă cu un „triplu şoc” care vizează energia, alimentaţia şi încetinirea creşterii economice.
Progresele în dezvoltare, puse în pericol
Agenţia însărcinată cu combaterea sărăciei a declarat că acest conflict anulează progresele înregistrate în domeniul dezvoltării internaţionale, iar efectele sale se vor resimţi în mod inegal în diferite regiuni.
Alexander De Croo, administrator al PNUD şi fost prim-ministru al Belgiei, a declarat: „Un conflict ca acesta reprezintă un pas înapoi în dezvoltare. Chiar dacă războiul se opreşte, iar un armistiţiu este, evident, foarte binevenit. Dar efectele sunt deja vizibile.
Veţi vedea un impact de durată, în special în ţările mai sărace, unde oamenii sunt împinşi înapoi în sărăcie. Acesta este elementul cel mai sfâşietor. Oamenii împinşi în sărăcie sunt foarte adesea cei care au fost odată în sărăcie, au ieşit din ea şi sunt acum împinşi înapoi.”
Energie scumpă și risc alimentar global
Preţurile la energie au crescut vertiginos în cele şase săptămâni de la primele atacuri aeriene americane şi israeliene asupra Teheranului, întrucât închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran blochează aprovizionarea cu petrol şi gaze a economiei mondiale.
Având un efect de domino asupra aprovizionării cu îngrăşăminte şi a transportului maritim global, experţii avertizează că o „bombă cu ceas a securităţii alimentare” a fost pusă la cale pentru ţările în curs de dezvoltare.
Efecte pe termen lung asupra economiei globale
Chiar dacă se poate menţine o pace durabilă în Orientul Mijlociu, conducerea Fondului Monetar Internaţional a declarat că „efectele traumatizante” ale conflictului au afectat permanent economia globală.
Publicându-şi raportul în timp ce liderii mondiali se adună la Washington pentru reuniunile de primăvară ale FMI, PNUD a afirmat că este necesară o reacţie globală pentru a sprijini ţările cele mai afectate de consecinţele economice.
Soluții propuse: ajutor direct pentru populație
Această secţiune a subliniat nevoia de transferuri de numerar ţintite şi temporare pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile din ţările în curs de dezvoltare, la un cost estimat de circa 6 miliarde de dolari, pentru a atenua şocurile asupra celor care trăiesc sub pragul sărăciei.
De Croo a susținut că agenţiile internaţionale şi băncile de dezvoltare ar putea furniza resursele financiare necesare. „Există un beneficiu economic clar în acordarea de transferuri de numerar pe termen scurt pentru a preveni revenirea oamenilor în sărăcie”, a explicat el. A doua opţiune cea mai viabilă ar fi subvenţii temporare sau cupoane pentru electricitate sau gaz de gătit.
Totuşi, PNUD a avertizat că subvenţiile generale ar putea fi contraproductive, deoarece ar susţine gospodării mai bine înstărite şi ar deveni nesustenabile financiar pe termen lung.
Cel mai grav scenariu
În analiza a trei scenarii de război, s-a constatat că, în cel mai nefavorabil caz – şase săptămâni de perturbări majore ale producţiei de petrol şi gaze, urmate de opt luni de costuri ridicate persistente – până la 32,5 milioane de oameni la nivel mondial ar putea cădea în sărăcie.
Raportul foloseşte pragul de sărăcie pentru venituri medii‑superioare, definit de Banca Mondială, ca fiind un venit sub 8,30 dolari pe persoană pe zi.
Regiunile cele mai afectate
Jumătate din creşterea globală a sărăciei s‑ar concentra în grupul celor 37 de ţări net importatoare de energie: din Golful Persic, Africa, Asia şi mici state insulare în curs de dezvoltare.
PNUD a remarcat că, deşi ţările bogate dispun de resurse pentru a diminua impactul economic al războiului, naţiunile din sudul globului pornesc cu o poziţie mult mai slabă şi se confruntă deja cu constrângeri financiare acute.
Reducerea ajutorului internațional agravează situația
Aceste informaţii apar în contextul în care guvernele occidentale – Statele Unite, Germania, Franţa şi Regatul Unit – îşi diminuează cheltuielile pentru asistență, din cauza nivelurilor ridicate de îndatorare şi a presiunilor pentru creşterea bugetelor de apărare.
Datele OECD, publicate săptămâna trecută, arată că statele membre ale comitetului său de asistenţă pentru dezvoltare au redus cheltuielile pentru ajutor cu 174,3 miliarde de dolari în 2025, cu aproape un sfert mai puţin decât în 2024.
Avertisment final: dezvoltarea, „lovitură preventivă”
De Croo a recunoscut că înţelege constrângerile ţărilor bogate, dar a subliniat că scăderile de ajutor vor avea repercusiuni negative pe termen lung.
„Investiţiile în dezvoltare, în termeni militari, reprezintă lovitura preventivă supremă. De ce se lansează o lovitură preventivă? Pentru a împiedica izbucnirea unui conflict. Asta este misiunea dezvoltării”, a declarat el.
„Dacă investiţi în reducerea sărăciei, în instituţii solide, în atenuarea schimbărilor climatice şi în adaptarea la acestea, acestea vor contribui la stabilitatea lumii.”
„}]}}]}}]]]]}}]
