Analiza a cuprins peste 3.700 de rapoarte ce descriu atât visele, cât și trăirile din starea de veghe ale a 287 de subiecţi cu vârste între 18 şi 70 de ani, conform ScienceDaily.
Pe parcursul a două săptămâni, participanţii au consemnat zilnic în jurnale experienţele trăite. În paralel, cercetătorii au adunat informaţii detaliate privind obiceiurile de somn, capacităţile cognitive, trăsăturile de personalitate şi profilurile psihologice.
IA dezvăluie structura ascunsă a viselor
Pentru a procesa acest volum imens de date, echipa a utilizat instrumente sofisticate de procesare a limbajului natural (NLP).
Aceste tehnici le-au permis să examineze semnificaţia şi organizarea descrierilor viselor în mod riguros. Rezultatele au demonstrat că visele nu sunt aleatorii sau haotice.
Dimmi‑diminea, ele reflectă o interacţiune complexă între caracteristicile individuale – cum ar fi tendinţa de a lăsa mintea să rătăcească, interesul pentru vise şi calitatea somnului – şi factori externi, inclusiv evenimente sociale majore precum pandemia de COVID‑19.
Comparând modul în care subiecţii şi-au relatat experienţele din viaţa de zi cu zi şi visele, cercetătorii au observat că creierul nu se limitează la a recrea în somn viaţa de veghe. În schimb, el le remodelează.
Locuri familiare – birouri, spitale, şcoli – nu sunt reproduse exact, ci sunt reimaginate în scenarii vii şi captivante, adesea combinând elemente diferite şi schimbând perspectivele în moduri surprinzătoare.
Acest proces sugerează că visele reconstruiesc în mod activ realitatea, în loc să o reflecte pasiv. Creierul îmbină amintirile cu evenimente imaginate sau anticipate, generând scenarii noi, uneori suprarealiste.
Personalitatea și evenimentele de viață modelează stilul viselor
Nu toţi visăm în acelaşi fel. Persoanele cu tendinţa de a lăsa mintea să rătăcească raportează vise mai fragmentate şi în continuă schimbare.
Pe de altă parte, cei care acordă o importanţă sporită viselor şi le consideră semnificative tind să experimenteze medii de vis mai bogate şi mai captivante.
Studiul a investigat, de asemenea, impactul evenimentelor majore asupra visării. Datele culese în perioada carantinării impuse de COVID‑19 și comparate ulterior au arătat că visele din timpul carantinei erau mai intense emoţional și conţineau frecvent teme legate de restricţii şi limitări.
Pe măsură ce timpul a evoluat și oamenii s‑au adaptat, aceste tipare s‑au diminuat treptat, indicând că conţinutul viselor se modifică odată cu adaptarea psihologică la schimbările majore din viaţă.
