Conform declaraţiilor procurorilor, unitatea bancară ilegală a avut activitate de cel puţin un an şi era utilizată pentru spălarea unor sume considerabile provenite din fapte penale. Se estimează că o parte din aceşti bani, în valoare de milioane de euro, ar fi fost virată în mod nelegal către China. În total, 21 de persoane sunt cercetate pentru fapte precum înfiinţarea unei organizaţii criminale, spălare de bani, autospălare, comerţ maritim şi emitere de facturi fictive, conform Il Post. Guardia di Finanza a reţinut 12 suspecţi: şapte au fost plasaţi în arest preventiv, iar cinci în arest la domiciliu. Alte cinci persoane au fost supuse controlului judiciar, cu interdicţia de a părăsi localitatea.
Sechestrări majore şi percheziţii în diverse oraşe
Autorităţile au confiscat bunuri cu o valoare totală de aproximativ 40 de milioane de euro, incluzând numerar, criptomonede, proprietăţi imobiliare, autovehicule şi ceasuri de lux. Au fost desfăşurate 35 de percheziţii în diferite oraşe italiene, printre care Veneţia, Treviso, Brescia, Milano şi Prato, în spaţii suspectate că aveau legătură cu reţeaua. Investigaţia a pornit în 2023, după ce anchetatorii au observat automobile de lux în numele unor persoane cu venituri oficiale foarte reduse. Ulterior, au identificat o clădire din zona industrială a orașului, unde au observat un flux nefireasc de oameni. Banca clandestină funcţiona în spatele unui restaurant chinezesc, într-un spaţiu cu geamuri opace şi sisteme video de supraveghere. Accesul era rigid controlat, iar în interior activitatea era organizată în mod similar unei instituţii bancare. Existau chiar trei administratori şi trei casieri care înregistrau operaţiunile în registre contabile.
Numerar ascuns şi transferuri peste hotare
Conform anchetatorilor, banii erau aduşi la locaţie în pungi de cumpărături, cutii de pantofi sau valize. Sume semnificative au fost descoperite şi în alte incinte, inclusiv în locuinţele suspecţilor şi în proximitatea unor centre comerciale. Fondurile erau fie împrumutate cu dobânzi de până la 120 %, fie mutate în străinătate printr-o reţea complicată de conturi şi companii-paravan, inclusiv prin state precum Danemarca, Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Lituania şi Luxemburg. Unul dintre suspecţi avea rolul de „contabil” al reţelei, ocupându‑se de constituirea firmelor fictive şi de mascarea fluxurilor financiare ilicite. Ancheta a scos la iveală și implicarea unor antreprenori italieni, care ar fi recurs la serviciile reţelei pentru a obţine numerar în schimbul facturilor false sau pentru a transforma bani în criptomonede. Autorităţile continuă să investigheze pentru a determina întinderea totală a reţelei şi legăturile sale internaţionale.
