Rezoluția a fost votată miercuri în plenul Parlamentului European, după ce s-a examinat raportul Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2025.
Eurodeputații subliniază că, în continuare, majoritatea recomandărilor emise de Comisie nu sunt aplicate în numeroase state membre: „93 % din recomandări sunt reproduse din anii precedenţi”, semn că progresul este limitat în multiple arii esențiale.
Justiția, sub presiune politică
Parlamentul European atrage atenția că în anumite state membre persistă riscuri legate de influența politică asupra sistemului judiciar, inclusiv la nivelul numirii judecătorilor sau al administrării dosarelor.
Eurodeputații condamnă orice tip de interferență politică și solicită garanții clare pentru independența justiției. „Se vizează atacurile împotriva judecătorilor și procurorilor și utilizarea politică a sistemelor judiciare”, se arată în textul rezoluției.
De asemenea, Parlamentul solicită respectarea deciziilor Curții de Justiție a UE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
Corupția: „o amenințare serioasă”
Corupția rămâne una dintre principalele preocupări ale eurodeputaților, fiind catalogată drept o „amenințare directă la adresa democrației și a egalității de tratament”.
Aceștia au cerut sancțiuni mai dure și măsuri mai eficiente în cazurile de corupție la nivel înalt și au solicitat o cooperare sporită între instituțiile UE, precum și participarea deplină a Uniunii Europene în GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.
Presiuni asupra presei și societății civile
Eurodeputații au dat alarma și în privința libertății presei, evidențiind că jurnaliștii de investigație rămân expuși la amenințări, hărțuire și procese abuzive.
„Atacurile asupra jurnaliștilor sunt atacuri directe asupra statului de drept”, avertizează Parlamentul European.
S-a criticat, de asemenea, utilizarea de software de tip spyware – programe de supraveghere ascunsă a telefoanelor și calculatoarelor – precum și concentrarea proprietății media în mâinile unui număr redus de actori și presiunile politice asupra instituțiilor de presă publică.
În paralel, Parlamentul semnalează că spațiul pentru organizațiile societății civile se restrânge în unele state, prin reducerea finanțărilor, birocrație excesivă și campanii de dezinformare.
Fondurile UE pot fi suspendate
Eurodeputații leagă direct statul de drept de respectarea drepturilor fundamentale, menționând probleme precum discriminarea, discursul de ură, drepturile minorităților, violența de gen sau accesul la servicii de sănătate reproductivă.
În acest context, Parlamentul European avertizează că fondurile UE vor fi suspendate în cazurile în care se constată încălcări ale drepturilor fundamentale.
Mesajul raportorului
Raportorul Konstantinos Arvanitis consideră că adoptarea rezoluției reflectă un sprijin larg din partea forțelor democratice din Parlament.
„Textul acoperă toate domeniile relevante, exprimă îngrijorările noastre și cuprinde propuneri concrete de îmbunătățire”, a declarat acesta, adăugând că documentul ar trebui să devină un reper pentru viitoarele acțiuni privind statul de drept în UE.
