„A fost nevoie de câteva luni de muncă pentru a elabora atât cadrul legislativ, cât și pașii următori privind desecretizarea și colaborarea instituțională, astfel încât să punem informațiile la dispoziția publicului larg. Considerăm că este esențial pentru România și pentru societate să putem învăța din lecțiile acestei tranziții”, a declarat Țoiu referindu-se la inițiativa de desecretizarea arhivei diplomatice din primii ani ai tranziției.
Efortul se axează pe documente care reflectă modul în care evenimentele de la începutul anilor ’90 au fost percepute, explică ministrul.
„Analizăm telegrame din acea perioadă, felul în care situația României a fost redată în presa internațională și reacția diplomatică a României. Ne întrebăm cum au fost percepute gesturile noastre de către partenerii internaționali, ce subiecte s-au discutat la nivel diplomatic și cum au fost acestea ilustrate în presa străină. Din aceste elemente, cercetătorii pot construi analize privind impactul asupra deciziilor care au vizat România”, a subliniat ministrul de Externe la Digi24.
Referitor la o posibilă reacție a politicienilor sau foștilor politicieni, șefa diplomației de la București a remarcat: „Nu înțeleg de ce ar deveni un subiect politic. Am observat și eu numeroase comentarii online. Este însă dreptul cetățenilor români să cunoască propria istorie și memorie. Nu cred că cineva ar avea temeri față de poporul român, decât dacă în acel moment l‑a trădat în vreun fel”.
„Este necesar să adoptăm hotărârea de guvern. În prezent ne aflăm în etapa obligatorie a procedurii legale de transparență. Colectăm comentarii, sugestii și avize de la alte instituții, dar nu suntem o echipă care să aștepte. Astfel, Comisia de declasificare începe deja activitatea”, a adăugat Țoiu.
„Este un efort care a durat câteva luni de a construi atât cadrul normativ cât și pașii următori care țin de desecretizare și țin de efortul comun instituțional de a pune la dispoziția publicului larg. Noi credem că este extrem de important pentru România, pentru societate, să putem să ne uităm la lecțiile acestei tranziții”, a spus Țoiu despre inițiativa desecretizarii arhivei diplomatice din primii ani de tranziție.
Efortul se concentrează pe documente care surprind felul în care au fost percepute evenimentele de la începutul anilor 90, spune ministrul.
„Vorbim de telegramele din acea perioadă, felul în care a fost prezentată situația din România în presa internațională și răspunsul pe care România l-a dat prin diplomații săi. care a fost percepția acestor gesturi ale României în fața partenerilor noștri internațional, ce se discuta la nivel diplomatic, felul în care a fost acest lucru ilustrat în presa vremii în afară a României și, evident, din aceste lucruri, cercetătorii pot să construiască analize privind felul în care asta a afectat decizii care au privit România”, spune ministrul de Externe într-o intervenție la Digi24.
Privind o posibilă reacție din partea politicienilor sau foștilor politicieni, șefa diplomației de la București a subliniat: „Nu văd de ce ar fi un subiect politic. Am văzut și eu multe dintre comentariile din spațiu online. Dar este dreptul poporului român la propria istorie și la propria memorie. Nu văd cui i-ar fi teamă de poporul român, decât dacă la momentul respectiv l-a trădat în vreun fel”.
„Este necesar să fie adoptată hotărârea de guvern. Acum este în etapa obligatorie ca procedură legală de transparență. Preluăm în această perioadă comentarii, sugestii, avizele celorlalte instituții, dar noi nu suntem o echipă care să aștepte. Și atunci, oricum, Comisia de declasificare și începem munca”, a mai spus Țoiu.
