Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a afirmat vineri că România riscă să piardă aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din pricina neîndeplinirii jaloanelor stabilite. Guvernul a beneficiat de o perioadă, de la decembrie 2023 până în noiembrie 2025, pentru a modifica și a negocia aceste aspecte cu Comisia Europeană, însă nu s‑a înregistrat niciun progres.
Această pierdere se înscrie într‑un context în care „actualul guvern a renunțat la mii de milioane de euro disponibile sub formă de credite la dobânzi extrem de reduse”, iar dacă „întârzierile persistă din cauza unui management la fel de slab, riscul este să se acumuleze pierderi de miliarde de euro în întregul mecanism”, a declarat Negrescu.
„Este un plan redactat în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European, refuzând totuși să numească partidele care au elaborat PNRR‑ul.
Reformele nu se fac sub presiune
El susține că guvernul încearcă, în ultimele clipe, să remedieze întârzierile prin reforme pripite, doar pentru a arăta o aparență bună, considerând totuși că această metodă este greșită, deoarece reformele nu se impun în condiții de presiune.
Coaliția de orientare europeană s‑a format cu zece luni în urmă pentru a prinde acești bani europeni, însă rezultatele arată că modelul guvernamental actual eșuează: fonduri pierdute, credibilitate diminuată și investiții amânate. „Consider că partidele pro‑europene ar fi putut și ar putea, încă, să gestioneze lucrurile mult mai eficient”, a adăugat Victor Negrescu.
România trebuie să fie fermă în negocierile bugetare
În discuțiile privind viitorul buget al Uniunii Europene, el susține că „România trebuie să adopte o poziție fermă: nu putem accepta ca fondurile europene să fie condiționate de reforme prost gândite și lipsite de flexibilitate”.
România are posibilitatea de a recupera o parte din sumele necheltuite, utilizând „mecanismul pe care l‑am impus Comisiei Europene prin rapoartele și iniţiativele la nivelul parlamentului european. Țara noastră poate redirecționa o parte din resursele neutilizate către noi instrumente financiare, pentru a finanţa proiectele deja pornite, sau prin includerea de proiecte cu dublă utilizare, care pot continua și după termenul limită din august 2026”, a completat vicepreședintele Parlamentului European.
