„FSNPPC cere cu insistență DEMIȚIA ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, pentru atacul grav și iresponsabil adus demnității rezerviștilor militari, pentru dezinformarea deliberată a opiniei publice și pentru subminarea stabilității sistemului de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SAOPSN), pilon esențial al statului de drept, deja supus unei presiuni sistemice fără precedent în acest context geopolitic și militar extrem de volatil! Nu puteți crea „ordine în sectorul public” prin abuzuri legislative, prin încălcarea repetată a legii fundamentale și prin fake‑news-uri guvernamentale”, susțin sindicatele.
În săptămâna precedentă, joi,, în urma adoptării proiectului de lege care interzice cumulul pensie‑salariu și care propune plafonarea pensiei militare la 85 % pentru persoanele cu pensii militare sau speciale, Pîslaru a declarat:
„Discutăm, repet, de acel fenomen de pensionare anticipată; înainte de termen nici măcar… e un eufemism. Pensionarea la 30‑câteva de ani, 40‑câteva de ani, cu o pensie specială…”, a afirmat ministrul interimar al Muncii.
Sindicatarii consideră că remarkul este „incitator la discordie” și susțin că „se urmează o linie inechitabilă a declaraţiilor politicianiste, pe care chiar şi premierul o adoptă în spaţiul public”.
Sindicatarii precizează că „fenomenul” menționat de Pîslaru „există doar în imaginaţia autorităţii sale, pentru că media de vârstă a trecerii în rezervă cu drept la pensie militară de stat, în MAI şi, în general, în SAOPSN, depășeşte 52 de ani, după minimum 25 de ani de activitate în domeniu, așa cum se întâmplă şi în alte state NATO/UE; pensionările anticipate sunt justificate medical, la fel ca în sectorul public din România şi din alte state”.
Sindicatarii susțin că ministrul „nu stă la curent cu legislaţia în domeniu”
Potrivit sindicatelor, ministrul interimar al Muncii „nu cunoaște legislaţia în domeniu” sau „amestecă lucrurile în mod insidios şi răuvoitor”.
„Pensionarii militari nu fac parte din cele şase scheme de pensii prevăzute prin legi speciale, ale căror drepturi le plăteşte Casa Naţională de Pensii Publice, ci sunt trecuţi în rezervă şi pensionaţi conform Legii nr. 223/2025 privind pensiile militare de stat şi intră în competenţa Caselor Sectoriale de Pensii aflate în subordinea MApN, MAI şi SRI”, transmite federaţia sindicală a poliţiştilor.
Sindicatarii acuză că proiectul legislativ reprezintă, de fapt, un „cap de pod către reinstaurarea unor mecanisme neconstitutionale de blocare a dreptului la muncă, ca angajat sau colaborator al unor instituţii publice, mecanisme care au fost demontate anterior, de două ori, de către CCR”.
Anterior, sindicatele subliniau că proiectul de lege privind reducerea cumulului pensie‑salariu contravine dreptului la muncă și privează lucrătorii din sectorul public de dreptul la pensie, afirmând că persoanele vizate sunt forţate să aleagă între „două drepturi fundamentale deja dobândite”. Mai mult, proiectul ar crea un regim privilegiat pentru beneficiarii de pensii contributive, în detrimentul personalului cu pensii militare sau de serviciu.
