Președintele PNL și premier al României, Ilie Bolojan, a fost înlăturat din funcție de Parlament cu 281 de voturi favorabile, 4 împotrivă și 3 nule.
După ce 254 de parlamentari din PSD și AUR au inițiat și semnat moțiunea de cenzură „Stop planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, realizând un record național de semnături în istoria parlamentarismului românesc, Ilie Bolojan a fost demis cu un surplus de 48 de voturi față de cvorumul necesar (233).
În ultimii zece ani, numai patru premieri au fost dați afară prin moțiune de cenzură: Sorin Grindeanu (PSD), Viorica Dăncilă (PSD), Ludovic Orban (PNL) și Florin Cîțu (PNL).
Prin comparație, Ilie Bolojan a adunat un număr record de voturi și semnături împotriva sa (281), egal cu cel al lui Florin Cîțu.
- În 2017, moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu a primit 241 de voturi, după ce a strâns 222 de semnături.
- În 2019, moțiunea de cenzură împotriva Vioricăi Dăncilă a fost aprobată de 238 de parlamentari, iar semnăturile s-au ridicat la 237 de aleși.
- În 2020, moțiunea de cenzură împotriva lui Ludovic Orban a atras 261 de voturi, după ce a colectat 208 semnături.
- În 2021, moțiunea de cenzură privind Guvernul Florin Cîțu a fost adoptată de 281 de parlamentari, susținută de 122 de deputați și senatori din USR PLUS și AUR.
Ilie Bolojan, guvern interimar – maximum 45 de zile, atribuții restrânse și multiple interdicții
Odată cu adoptarea moțiunii de cenzură, conform Constituției, Guvernul lui Ilie Bolojan este considerat legal demis, Parlamentul iremediind încrederea acordată la învestitură.
După demitere, legislația prevede că Guvernul Bolojan rămâne în funcție interimar, iar încetarea efectivă a mandatului trebuie să aibă loc în cel mult 45 de zile.
Pe parcursul acestor 45 de zile, guvernul interimar are competențe reduse:
- nu poate emite ordonanțe de urgență (OUG),
- nu poate adopta ordonanțe simple,
- nu poate iniția proiecte legislative,
- nu poate lansa politici noi, conform Codului administrativ.
Un guvern interimar se limitează la gestionarea afacerilor publice curente și poate emite doar acte cu caracter individual sau normativ de nivel secundar, precum Hotărârile de Guvern.
Această restricție reflectă principiul că un guvern fără sprijin politic parlamentar (demis) nu mai poate modifica cadrul legislativ de bază al României prin legi sau ordonanțe.
Pasul următor: președintele României și noul vot de încredere în Parlament pentru viitorul guvern
Având în vedere demiterea Guvernului Bolojan, Constituția prevede convocarea consultărilor la Palatul Cotroceni, cu președintele României având un rol central în acest proces.
Conform articolului 103 – Învestitura din Constituție, președintele va desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, care trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului.
(1) Președintele României numește un candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultarea partidului cu majoritate absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul la prim-ministru are la dispoziție 10 zile de la numire pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste de miniștri.
(3) Programul și componența guvernului sunt dezbătute de Camera Deputaților și Senat în ședință comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
După votul de învestitură, potrivit art. 104 – jurământul de credință, premierul, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului depun, individual, în fața Președintelui României, jurământul. De la data depunerii jurământului, Guvernul și fiecare dintre membrii săi își exercită mandatul.
