„Europa ar trebui să învețe lecții de la România”, a afirmat Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin, într-un editorial pentru Financial Times referitor la prăbușirea Guvernului Ilie Bolojan și la instabilitatea din Europa.
Expertul susține că „PSD reprezintă o excepție de stânga, având un parcurs de politici naționaliste și iliberale asemănătoare partidului populist și pro‑rus Smer al premierului slovac Robert Fico, care inițial făcea parte din grupul S&D, pentru a fi exclus în 2025”.
Nemulțumiri și alte părţi ale Europei?
„În alte state, populiștii socialiști au învins, nu au îmbrățișat, extremă dreaptă”, a continuat el. „Ceea ce mi se pare mult mai alarmant este structura României”, a precis Hegedüs. „Nemulțumirea față de ajustările macroeconomice a împins stânga în această poziție – similară cu cea germană.”
Pe măsură ce centrul‑stânga germană pierde susținere, în timp ce extrema dreaptă AfD câștigă teren, potențiala coaliție germană condusă de centristi‑dreapta – exact ca în România – ar putea să se confrunte cu presiuni populiste tot mai accentuate, în efortul de a menține bugetul sub control, a subliniat el.
„Acest tip de nemulțumire este predispus să apară și în alte zone ale Europei. Creșterea economică este modestă, cheltuielile pentru apărare cresc, iar deficitele se lărgesc – aceasta este realitatea cu care ne confruntăm”, a declarat analistul.
„Cordoanele sanitare” șubrede
„Prim‑ministrul român Ilie Bolojan a pierdut marţi votul de încredere al Parlamentului, în timp ce social‑democrații s‑au alăturat extremei drepte pentru a înlătura un guvern ce dorea să introducă măsuri de austeritate în vederea reducerii celui mai mare deficit public din UE.
Alianța dintre un curent major de centru‑stânga și un partid eurosceptic ultranaționalist este rară în democrațiile UE, unde multe parlamentare au instituit un cordon sanitar pentru a ține extremă dreaptă departe de putere. Moţiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, mult peste pragul de 233 necesare pentru majoritate. Atât PSD, cât şi AUR au susţinut că aceasta a fost o procedură unilaterală şi nu intenţionează să formeze împreună un guvern”, notează FT.
„PSD joacă un joc periculos”, a afirmat Alberto Alemanno, profesor Jean Monnet de Drept UE la HEC Paris, avertizând asupra „consecinţelor uriașe pentru întreg continentul. Lecţia ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid tradiţional tratează cordonul sanitar ca pe ceva negociabil, următoarea încălcare devine mai uşor de justificat.”
Socialiștii au declarat după vot că vor reveni la o coaliție de guvernare sub alt lider. „Opţiunile rămân deschise”, a precizat liderul PSD, Sorin Grindeanu, reporterilor înainte de discuţiile cu preşedintele României. „Nu susţinem guvernele minoritare… Vrem să avem rapid un guvern.” Partidul liberal PNL al lui Bolojan, care a votat de două ori să nu participe într-o coaliție cu socialiștii, a remarcat că „va păstra şi el opţiunile deschise”.
„Aş lăsa şi spaţiu pentru ca AUR să preia puterea dacă nu reuşim să revenim la guvernare”, a spus vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu.
De la preluarea mandatului, acum mai puţin de un an, Bolojan a încercat să reducă deficitul, care se ridică la 7,65 % din PIB în 2025, mult peste plafonul UE de 3 %.
Totuşi, reducerile de cheltuieli şi majorările de impozite s-au dovedit extrem de controversate, determinând PSD să părăsească coaliţia din cauza măsurilor nepopulare.
Bucureştiul se confruntă acum cu riscul unei crize politice prelungite, exact atunci când trebuie să recapete încrederea investitorilor şi să respecte criteriile UE pentru deblocarea miliardelor de euro destinate fondurilor de redresare. „România plăteşte astăzi preţul anilor de promisiuni deşarte şi de guvernare fără responsabilitate”, a scris PNL, partidul liberal al lui Bolojan, într-un comunicat anterior votului.
„Există o diferenţă între cei care au vândut iluzii şi cei care au pus lucrurile în ordine. Ilie Bolojan a ales să spună adevărul şi să repare ce este stricat.”
Bolojan ar fi trebuit să fie mai flexibil
Orsolya Ráczová, analistă pentru Eurasia Group, a susţinut că a fost o „escaladare, o tactică de câştig de timp din partea PSD… Aveau nevoie de AUR pentru a obţine voturile necesare”.
„Bolojan a fost competent, dar a ajuns într-un punct în care ar fi fost necesară o mai mare flexibilitate – lucru ce nu se regăsea în stilul său politic”, a adăugat Ráczová.
„Acum este nevoie de o faţă nouă, cineva care să poată menţine coaliţia unită până în 2028.” Oponenţii europeni au criticat decizia PSD, catalogând-o drept o trădare a unui principiu democratic vechi, şi au cerut socialiștilor şi democraţilor din Parlamentul European să reacţioneze.
„Păstrarea extremei drepte departe de putere nu a fost niciodată atât de crucială… Democraţii trebuie să rămână uniţi”, a declarat Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor în Parlamentul European. „Prin alegerea puterii în detrimentul democraţiei, social‑democraţii din România au traversat o linie roşie.”
