Sistemul procesează cantități imense de informații strânse din telefoane mobile, camere de supraveghere, semnale Wi‑Fi, drone și rețele sociale, pentru a genera profiluri considerate periculoase. Specialiștii avertizează că astfel de tehnologii pot transforma gesturi obișnuite sau obiceiuri cotidiene în pedepse capitale, conform Los Angeles Times.
„Vrei să mori singur sau împreună cu ceilalți?”
Punctul de plecare al investigației este cazul lui Ahmad Turmus, un bărbat de 62 ani din sudul Libanului, ucis în cadrul unui atac israelian din februarie. Conform familiei, el era în vizită la rude când a primit un apel de la un ofițer israelian vorbind în arabă cu accent străin. „Ahmad, vrei să mori cu cei din jur sau singur?”, i s‑ar fi întrebat. Turmus ar fi răspuns simplu: „Singur”. La scurt timp, după ce a ieșit din casă și a intrat în mașină, două rachete i-au lovit vehiculul.
Lebanese sources report the elimination of Ahmad Turmus, a Hezbollah operative, whose vehicle was attacked near his home in Talousa, southern Lebanon. Turmus’s son, also a Hezbollah operative, was killed in the last war. The Hezbollah operative eliminated this morning in Khanin… pic.twitter.com/v0nYlUW5pd
— Niv Calderon (@nivcalderon) February 16, 2026
Date din telefoane, camere și rețele sociale
Conform specialiștilor citați de publicaţia americană, sistemul israelian îmbină informaţii din multiple surse: telefoane mobile, camere de trafic, drone, baze guvernamentale, semnale Wi‑Fi și activitate online. Platforme precum Palantir ar facilita ordonarea şi corelarea acestor date, pentru a construi profile comportamentale şi rețele de legături. Un fost specialist în inteligenţă artificială, cu experiență în sectorul apărării, a explicat că dronele pot utiliza dispozitive de tip „stingray”. Acestea imită turnurile GSM şi forţează telefoanele să se conecteze la ele. Astfel, armata poate monitoriza în timp real poziţia unei persoane, schimbările de cartelă SIM, aplicaţiile folosite şi contactele sale. „Este un flux enorm de date: metadate telefonice, locaţii, schimbări de SIM, utilizarea aplicaţiilor, comportament pe rețelele sociale şi chiar informaţii bancare sau recunoaștere facială”, a declarat specialistul.
Algoritmii creează „profiluri de amenințare”
Inteligenţa artificială analizează apoi tiparele de comportament şi le compară cu cele ale unor indivizi deja identificaţi ca amenințări. Sistemul poate identifica cine comunică cu cine, cine se deplasează în anumite zone sau cine îşi modifică rutina zilnică. Rezultatul este un „profil de amenințare”, care poate conduce la includerea persoanei pe lista de ţinte. Un colonel israelian, cunoscut doar sub numele de Yoav, a declarat încă din 2023 că sistemul poate realiza în câteva secunde analize care, anterior, necesitau săptămâni întregi şi sute de analişti.
Experții avertizează asupra erorilor
Cercetătorii intervievaţi de Los Angeles Times susţin că tehnologia ridică probleme majore. „Sistemul lucrează cu date, nu cu logică. Dacă informaţiile sunt eronate, va repeta aceleaşi greşeli, doar mai rapid şi cu o încredere sporită”, a remarcat specialistul AI. Profesorul Vasji Badalic, de la Institutul de Criminologie din Slovenia, avertizează că algoritmii pot confunda rudele, susținătorii logistici sau participanţii la activităţi civile cu combatanţi. „Unde trasăm linia dintre luptător şi civil?”, întreabă el.
Hezbollah încearcă să se adapteze
Conform fostului general libanez Mounir Shehadeh, Israelul a infiltrat de ani de zile infrastructura de comunicaţii şi bazele de date din Liban. El afirmă că gruparea Hezbollah încearcă acum să diminueze dependenţa de telefoane şi comunicaţii digitale, revenind la structuri mai descentralizate. Cu toate acestea, investigaţia arată că supravegherea tehnologică israeliană a devenit extrem de greu de evitat. În cazul lui Ahmad Turmus, familia spune că el nu îşi mai schimba telefoanele. „Israelienii mă ştiu deja. Ce mai contează?”, le‑ar fi spus apropiaţilor.
