Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, intră în conflict cu Comisia Europeană în primul său test practic al „resetării” post‑Viktor Orbán. Miza: cât din fondurile UE, în prezent înghețate, poate autorul aduce înapoi la Budapesta?
Deși intențiile sunt bune, Bruxelles și Budapesta nu reușesc să convină asupra cantității de bani pe care Ungaria ar trebui să o primească din pachetul de sprijin post‑Covid, conform oficialilor care cunosc detaliile negocierilor și care au cerut să rămână anonimi pentru a discuta despre aceste discuții confidențiale. Comisia a sugerat să se solicite numai granturile, în timp ce Ungaria vrea să recupereze întreaga sumă.
„Avem o încredere puternică că toate fondurile blocate vor fi deblocate”, a afirmat europarlamentarul maghiar Kinga Kollár, membru al partidului Tisza.
Dispunerea este împărțită în 6,5 miliarde de euro în granturi, care nu trebuie restituite, și 3,9 miliarde de euro în împrumuturi, care vor fi rambursate la o rată a dobânzii avantajoasă.
Premierul maghiar are termenul limită stabilit pentru depunerea oficială a cererii până la 31 august, în timp ce Comisia trebuie să efectueze plățile până la 31 decembrie.
Comisia susține că nu există suficient timp pentru a elibera integral cei 10,4 miliarde de euro, deoarece plățile depind de îndeplinirea unor condiții specifice de reformă de către Ungaria. Suma sub formă de împrumuturi ar înrăutăţi și mai mult situaţia financiară a Budapestei, datoria naţională ajungând deja la aproximativ 75 % din PIB, iar deficitul – diferenţa dintre cheltuieli şi venituri – fiind estimat la aproape 7 % din PIB în 2026.
Scandalul celor 3,9 miliarde de euro
Dacă Péter Magyar se aliniază sfatului Bruxelles‑ului, va trebui să renunţe la 3,9 miliarde de euro. Pentru negociatorii maghiari, revenirea acasă cu un pachet incomplet ar părea o dezamăgire politică, având în vedere campania centrată pe o resetare totală a relaţiilor cu UE.
Săptămâna trecută, Magyar a declarat că are încredere că UE va fi „destul de flexibilă pentru a permite Ungariei să utilizeze fiecare cent din fondurile la care are dreptul”.
Ungaria intenţionează să depună un nou plan care să îndeplinească condiţiile UE – incluzând reforme şi obiective revizuite – până la sfârşitul lunii mai. Comisia exercită presiuni asupra noii administraţii pentru a renunţa la unele măsuri costisitoare, inclusiv la părţi esenţiale ale reformei sistemului de pensii, care este puţin probabil să fie finalizată înainte de termenul limită din august.
În cadrul discuţiilor, echipa maghiară verifică dacă reformele propuse pot satisface criteriile Comisiei, a explicat un oficial. Scopul final este ca Bruxelles‑ul să aprobe rapid noul plan odată ce va fi depus oficial.
Pentru a extinde termenul limită dincolo de 2026, Ungaria ar putea redirecţiona o parte din fonduri către banca naţională de promovare sau către un nou organism financiar – un așa‑numit vehicul cu scop special. Pentru a realiza acest lucru, va trebui să convingă Bruxelles‑ul că investiţiile viitoare respectă obiectivele generale ale programului de redresare.
