Vineri a reprezentat o zi nefavorabilă pentru investitorii de pe piețele bursiere din întreaga lume.
După săptămâni în care bursele atinseseră noi maxime, susținute de entuziasmul față de inteligența artificială, a urmat o corecție – bruscă și extinsă, potrivit AP.
Ce s‑a întâmplat pe piețele de capital
Principalii indici din SUA au înregistrat pierderi considerabile față de culmile istorice atinse cu o zi în urmă. S&P 500 a scăzut cu 1,2 %, Dow Jones a pierdut 537 de puncte (1,1 %), iar Nasdaq – al dominat de companiile tech – a coborât cu 1,5 %.
În Europa și Asia, deprecierile au depășit 1,5 % pe majoritatea bursei. Piața sud-coreeană a fost cea mai lovită, cu un declin de 6,1 % într-o singură sesiune.
Cel mai vizibil perdant a fost Nvidia, simbolul revoluției în inteligență artificială: acțiunile sale au scăzut cu 4,4 % vineri, deși încă înregistrează peste 26 % câștig față de începutul anului.
Micron Technology a înregistrat un recul de 6,6 % în aceeași zi, în ciuda unui avans de aproape 154 % de la 1 ianuarie.
Motivele corecției
Răspunsul pe scurt: petrolul și dobânzile.
Conflictul cu Iranul continuă, iar Strâmtoarea Ormuz – rută esențială prin care circulă o parte semnificativă a petrolului mondial – rămâne închisă pentru navele petroliere.
Acest fapt a împins prețul barilului de Brent la 109 dolari, comparativ cu aproximativ 70 dolari înainte de escaladarea conflictului.
Un petrol mai scump generează inflație mai mare. Inflația ridicată îngreunează planurile Rezervei Federale (Fed) de a reduce ratele dobânzilor. Investitorii au renunțat practic la orice speranță că Fed va ușura costul creditelor în acest an – ba chiar pariază că ratele ar putea urcă în 2026.
Această perspectivă a destabilizat puternic piața obligațiunilor.
Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat la 4,59 %, de la 3,97 % pre‑război, iar cel pe 30 de ani a atins 5,13 % – nivel neachiziționat din 2007, anterior crizei financiare globale.
Importanța randamentelor obligațiunilor
Pentru cei mai puțin familiarizați: atunci când randamentele obligațiunilor cresc, creditele devin mai scumpe pentru toată lumea – rate ipotecare mai mari, împrumuturi mai costisitoare pentru firme, consum redus.
În plus, dobânzile ridicate fac ca acțiunile să pară mai puțin atractive în comparație cu obligațiunile, ceea ce tinde să împingă bursele în jos.
Companiile mici sunt cele mai vulnerabile în astfel de condiții, deoarece depind mai mult de finanțare externă pentru dezvoltare.
Indicele Russell 2000, ce urmărește companiile americane mici, a pierdut 2,4 % – de două ori mai mult decât S&P 500.
Ce spun analiștii
Specialiștii avertizează că piețele, în special cele din sectorul tehnologic și al inteligenței artificiale, ar fi crescut probabil prea rapid și prea mult.
„Piețele au intrat în zona supracumpărării”, a explicat Brian Jacobsen de la Annex Wealth Management, adăugând totuși că fundamentele economiei SUA rămân solide.
„Traseul nu va fi lin. Astfel de perioade cere mai multă disciplină decât speranță”, a completat el.
Economia americană continuă să dea semne de rezistență – producția industrială a depășit așteptările luna trecută – dar consumatorii sunt tot mai îngrijorați de prețuri, război și taxe vamale. Combinația dintre o economie încă solidă și o inflație persistentă reprezintă scenariul cel mai dificil de gestionat pentru băncile centrale.
