Astronomii au descoperit un ansamblu de stele neobișnuite, care ar putea reprezenta rămășițele unei galaxii pitice numite Loki, absorbită de Calea Lactee acum peste 10 miliarde de ani, conform Live Science. Analiza chimică și a mișcărilor acestor stele i-a condus pe cercetători la concluzia că ele constituie moștenirea unei galaxii devorate de Calea Lactee.
Conform lui Federico Sestito, astrofizician la Universitatea din Hertfordshire și autorul principal al lucrării, investigarea acestor stele ar putea fi „excepțional de relevantă” pentru înțelegerea evoluției Căii Lactee și a universului în ansamblu. Sestito a precizat, de asemenea, că Loki ar fi putut fi una dintre „primele galaxii mici care s-au format în universul timpuriu”.
Studiul, publicat în *Monthly Notices of the Royal Astronomical Society*, descrie identificarea a 20 de stele foarte vechi și sărace în metale, care se mișcă într-un mod nefireș de apropiat de discul galactic – zona plată și rotativă a Căii Lactee unde se găsesc majoritatea stelelor, inclusiv Soarele.
Cercetătorii au recurs la simulări pe calculator, demonstrând că o singură galaxie pitică absorbită de Calea Lactee tânără, în urmă cu 10 miliarde de ani, ar fi putut dispersa stelele în modelul orbital pe care-l observăm astăzi.
Echipa a denumit galaxia dispărută „Loki”, inspirându-se din zeul mitologiei nordice, iar investigațiile vor continua.
