Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, consideră că, pentru a reduce deficitul bugetar în 2025 cu 35 de miliarde de lei și anul viitor cu 60 de miliarde de lei, viitorul guvern va trebui să aleagă 28 de măsuri din cele aproape 100 de puncte discutate în negocierile pentru reforma bugetară.
Anastasiu a declarat, vineri seară, la Digi24, că finanțatorii României subliniază importanța creșterii taxelor pentru a evita un scenariu similar cu cel al Greciei din urmă cu 12-13 ani și pentru a preveni consecințele negative asupra economiei.
Printre măsurile discutate se numără reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin eliminarea privilegiilor, precum și reducerea investițiilor.
De asemenea, Anastasiu a menționat că s-a discutat și despre introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, dar Banca Națională a respins această idee.
Reprezentantul mediului de afaceri a subliniat, de asemenea, că este important ca toată lumea să contribuie la bugetul statului, dar cei care nu-și pot permite să plătească taxe ar trebui să primească sprijin.
Anastasiu a mai afirmat că mediul de afaceri nu-și dorește o „taxă de solidaritate”, ci o cotă unică care să fie aplicată tuturor contribuabililor.
În ceea ce privește deficitul bugetar, Anastasiu a avertizat că, dacă nu se iau măsuri drastice, România riscă să ajungă într-o situație similară cu cea a Greciei din urmă cu 12-13 ani, când țara a fost retrogradată la categoria „junk” de către finanțatori.
El a subliniat că este important să se găsească o soluție care să nu afecteze negativ economia și să nu blocheze șantierele, dar să se respecte, în același timp, calendarul impus de finanțatori.
Anastasiu a mai spus că, potrivit calculelor, există 14.703 de șantiere în România, dar că nu toate pot fi finanțate. Prin urmare, este nevoie de o prioritizare a investițiilor.
El a mai afirmat că, în ceea ce privește măsurile de reducere a cheltuielilor, s-a discutat despre reducerea privilegiilor la stat, dar că impactul acestor măsuri asupra bugetului nu ar fi suficient de mare.
În plus, omul de afaceri a menționat că s-a discutat și despre introducerea unor taxe noi, precum taxa pe tranzacțiile bancare, dar că această idee a fost respinsă de Banca Națională.
În ceea ce privește taxa pe tranzacțiile bancare, Anastasiu a declarat că principiul de bază era să se Perceptioneze „foarte puțin la foarte multe momente”, adică să se impună o taxă mică pe fiecare tranzacție bancară, dar să se strângă astfel o sumă mare de bani.
El a mai spus că s-a discutat și despre introducerea unei taxe de solidaritate, care ar fi percepută de la cei care câștigă mai mult, dar că această idee nu a fost agreată de mediul de afaceri.
În schimb, Anastasiu a subliniat că este important ca toată lumea să contribuie la bugetul statului, dar cei care nu-și pot permite să plătească taxe ar trebui să primească sprijin.
Articolul a fost publicat de Alexandru Costea pe site-ul digi24.ro.
