Conform unei analize prezentate miercuri de Asociația CFA România – organismul reprezentativ al analiștilor financiari certificați și citată de Economedia – consecințele conflictului se resimt deja în nivelul inflației, după accelerarea prețurilor la energie, carburanți și alte produse sensibile la evoluțiile pieței petroliere.
Inflația, primul efect al războiului
Inflația constituie primul mecanism prin care un conflict extern începe să influențeze economia internă și, ulterior, ratele dobânzilor la credite, a explicat Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al Asociației CFA România.
„Așteptările se formează în prezent, pentru că războiul din Iran este încă recent. Astfel, observăm deja o presiune evidentă asupra inflației”, a precizat Cabat.
„Toate țările din Europa de Est au fost afectate. Majoritatea se confruntă cu inflații peste 5 %, unele peste 6 %, iar noi suntem aproape de 11 %. Prin urmare, inflația va determina creșterea dobânzilor în cel mai scurt timp”, a adăugat analistul.
Piața anticipează dobânzi mai mari din iunie
El a subliniat că, odată cu urcarea prețurilor la energie și combustibili, cresc și costurile pentru companii și pentru consumatori. În consecință, băncile și piețele financiare încep să prevadă o inflație mai accentuată, ceea ce se traduce prin dobânzi mai ridicate în economie.
În contextul românesc, aceste efecte pot fi intensificate de faptul că statul se împrumută deja la costuri ridicate, iar investitorii percep economia locală ca fiind mai vulnerabilă în perioade de incertitudine internațională.
Analistul prevede că efectele războiului din Iran s-ar putea reflecta în dobânzi mult mai repede decât estimează o parte din specialiști. Dacă unele prognoze menționează un interval de șase până la doisprezece luni, Dragoș Cabat consideră că impactul ar putea apărea în „trei până la șase luni”.
Direcția conflictului, variabila-cheie
Potrivit expertului, evoluția indicatorului ROBOR – utilizat la calculul multor credite în lei – ar putea arăta semne de tensiune încă din perioada următoare.
„În esență, în lunile ce urmează ar trebui să observăm așteptările privind dobânzile. Dacă privim ROBOR pe orizont de șase sau doisprezece luni, trebuie să includem și informațiile legate de războiul din Iran”, a explicat Cabat.
Totuși, el a atras atenția că piețele financiare reacționează puternic la incertitudine și că evoluția dobânzilor depinde în mare măsură de evoluția conflictului.
„Nu știm dacă aceste efecte se vor menține pe termen lung. Comportamentul diferit al liderilor politici – dimineața unei forme, seara altei – poate duce, aseară, la un anunț de „încheiere a războiului din Iran”, iar astăzi să apară o escaladare. Așadar, situația poate fluctua rapid”, a declarat purtătorul de cuvânt al CFA România.
România, printre primele țări afectate
El a remarcat că investitorii reacționează diferit în fața unui eveniment previzibil și de durată, față de un conflict cu un curs imprevizibil.
„Un eveniment care, odată declanșat, se prevede că va persista în următorii cinci ani devine un factor în inflația viitoare, în dobânzile viitoare și în evoluția economică. În schimb, un eveniment cu direcție incertă generează volatilitate și teamă în rândul investitorilor”, a detaliat Cabat.
În astfel de condiții, țările percepute ca fiind mai riscante de către investitori sunt forțate să se împrumute la costuri mai mari. „Investitorii nu mai finanțează sau o fac la costuri sporite o țară cu un profil de risc ridicat, cum este România. Suntem victime imediate”, a adăugat el.
Cum ajung împrumuturile statului în ratele populației
În prezent, România se situează printre țările cu cea mai scăzută calificare de investiții acordată de agențiile internaționale de rating S&P Global Ratings și Fitch Ratings. Perspectivele negative reflectă îngrijorarea investitorilor legată de deficitul bugetar amplu și de instabilitatea politică, factori care obligă statul să se împrumte la costuri mai ridicate.
Când statul se finanțează la costuri mai mari pe piețele externe, băncile și întreaga structură financiară internă sunt nevoite să opereze cu cheltuieli superioare, iar efectele se transmit în timp către consumatori prin majorarea dobânzilor la credite.
