Conform relatării publicate de Science Alert, descoperirea a avut loc în bazinul Jeokjung‑Chogye din zona Hapcheon, un cerc definit recent ca fiind un crater de impact generat de căderea unui asteroid în urmă cu circa 42 000 de ani.
În zona de nord‑vest a craterului, specialiștii în geologie au identificat numeroase stromatolite – forme stratificate produse de microorganisme, printre ele cianobacterii, și recunoscute ca unele dintre cele mai vechi urme ale vieții pe Pământ.
Un lac prielnic pentru viața microbală
Cercetătorii susțin că aceste formațiuni s‑au dezvoltat într-un mediu hidrotermal generat direct de impactul asteroidului. Energia eliberată la coliziune ar fi încălzit scoarța terestră și apa acumulată ulterior în crater, creând un lac fierbinte care a rămas activ pe parcursul a zeci de mii de ani.
„Aceasta reprezintă prima dovadă complexă care sugerează că stromatolitele ar fi putut lua naștere în lacuri hidrotermale rezultate din impacturi cu asteroizi”, a explicat geologul Jaesoo Lim, de la Institutul Coreean de Geoștiințe și Resurse Minerale (KIGAM). „Astfel de medii ar fi putut oferi condiții favorabile pentru ecosistemele microbiene timpurii”.
Impactul asteroidului, „refugiu” pentru microbi
Echipa a analizat compoziția chimică a stromatolitelor și a găsit urme de europiu, element considerat un semn al activității hidrotermale anterioare. Sedimentele conțineau cantități mari de calciu, calcit și sulf, substanțe asociate cu microorganismele adaptate la condiții termice ridicate.
Datarea prin radiocarbon indică faptul că stromatolitele s‑au format între aproximativ 23 400 și 14 600 de ani în urmă, sugerând că lacul hidrotermal creat în urma impactului a persistat timp de câteva zeci de milenii.
Această descoperire susține ipoteza conform căreia coliziunile cu asteroizi nu au avut doar efecte distructive asupra Pământului primitiv, ci ar fi putut genera și medii propice pentru apariția sau evoluția vieții.
Autorii studiului afirmă că, în perioada intensă de bombardament de acum aproximativ 4 miliarde de ani, planeta ar fi putut găzdui numeroase astfel de „refugii” temporare pentru microorganisme.
Legătura cu apariția oxigenului pe Pământ
Cercetătorii mai susțin că aceste ecosisteme microbiene ar fi putut contribui la generarea oxigenului în atmosfera timpurie a planetei.
În urmă cu circa 2,4 miliarde de ani, atmosfera Terrei conținea foarte puțin oxigen. Specialiștii cred că primele organisme fotosintetice, cum ar fi cianobacteriile, au jucat un rol esențial în modificarea compoziției aerului. De asemenea, există dovezi că microorganismele care formau stromatolite produceau oxigen ca subprodus al metabolismului lor.
Dacă această ipoteză este validă, ciocnirile cu asteroizi ar fi creat mici „oaze de oxigen” în diverse regiuni ale Pământului primitiv, facilitând dezvoltarea vieții microbiene.
