Conform declarațiilor ministrului, reforma vizează corectarea abaterilor salariale apărute între funcționari cu atribuții echivalente, dar remunerați diferit în funcție de instituție sau de sporurile acumulate prin legi speciale; noul mecanism ar trebui să fie „previzibil și sustenabil”.
Valoarea de referință: 4.100 lei
Dragoș Pîslaru a precizat că valoarea de referință a noii grile de salarizare bugetară este stabilită la 4.100 lei. Ministrul a subliniat că reforma se încadrează într-o anvelopă suplimentară de circa 8 miliarde lei, peste cheltuielile salariale curente ale statului, evaluate la aproximativ 166 miliarde lei.
Pîslaru a explicat că această valoare a fost aleasă pentru a permite statului să susțină costurile majorărilor salariale prevăzute în program.
„Această valoare de referință este esențială și va garanta previzibilitatea creșterilor salariale viitoare”, a afirmat ministrul.
Mai mult de jumătate din salarii cresc
Conform acestuia, peste jumătate dintre posturile din sectorul public ar beneficia de majorări salariale odată cu intrarea în vigoare a noii grile.
„Din totalul de 56 % din posturi care vor primi creșteri, 21 % vor avea majorări de peste 10 %, 14 % între 5 % și 10 % și 21 % între 0 și 5 %”, a explicat Dragoș Pîslaru. Sporurile rămase vor fi plafonate la 20 % din fondul de salarii al fiecărui ordonator principal de credite.
Pîslaru: Nimeni nu pierde bani
Ministrul a adăugat că veniturile deja în plată nu vor fi reduse nici în situațiile în care noua grilă ar indica salarii inferioare celor actuale. „Practically, oamenii vor păstra venitul pe hârtie”, a subliniat el. Invocând principiul „dreptului câștigat”, Pîslaru a precizat că diferențele dintre salariul calculat conform noii grile și venitul efectiv vor fi compensate prin „plăți compensatorii individuale”.
Oficialul a insistat că reforma nu urmărește o majorare generală a salariilor bugetare: „Nu este un proiect de creștere a salariului bugetar, ci un proiect de echitate și ajustare a sistemului”.
„Nimeni nu pierde bani, dar pentru viitor, pentru a avea o structură unitară, această corecție este necesară”, a declarat Pîslaru.
Cele mai mari creșteri: cercetătorii și asistenții sociali
Conform informațiilor oferite de Dragoș Pîslaru, cele mai substanțiale majorări vor vizita cercetătorii științifici, cu un spor de 45 % la salariul de bază și 31 % la salariul brut, și asistenții sociali, pentru care se prevede o creștere de 40 % la salariul de bază și 22 % la cel brut.
Reforma urmărește, de asemenea, diminuarea diferențelor dintre salarizarea administrației centrale și cea locale, în unele cazuri salariile locale depășind nivelurile din ministere, a precizat ministrul.
Bonusuri de performanță de până la 20%
Un alt pilon al reformei este introducerea unui sistem de bonusare pe bază de performanță. Ministrul a menționat că bonusurile ar putea ajunge la 10‑20 % din salariul de bază, însă vor fi acordate unui număr limitat de personal.
„În prezent nu există un sistem real de bonificare pe criterii de performanță”, a explicat ministrul, adăugând că „primele de excelență” acordate în prezent sunt distribuite la discreție.
Economia va decide ritmul creșterilor salariale
Pe viitor, evoluția salariilor în sectorul public va fi legată de performanța economiei și de productivitate, conform ministrului.
„Dacă PIB-ul nominal crește, există spațiu pentru creșterea salariilor în sectorul public. Nu este obligatoriu ca o creștere a PIB-ului cu 6 % să impună o majorare a salariilor cu tot 6 %, dar inversul este adevărat: fără o creștere a PIB-ului cu 6 % nu poți să ridici salariile cu peste 6 %”, a expus Dragoș Pîslaru. În esență, remunerarea bugetarilor nu se va putea spori decât dacă economia produce mai mult și statul încasează venituri suplimentare.
Salarii mai bune cu mai puțini angajați
În același timp, viitoarele majorări salariale vor depinde și de reducerea numărului de funcționari din sectorul public, estimat în prezent la aproximativ 1,2 milioane de persoane.
„O scădere a personalului prin reforma administrativă, care în final să reducă anvelopa sau costul total al forței de muncă, permite creșterea valorii de referință”, a comentat el, sugerând că salariile ar putea fi majorate mai ușor dacă statul ar avea mai puțini angajați.
„Dacă există o creștere a productivității, poți realiza mai multe cu mai puțini oameni și, în consecință, trebuie să-i remunerezi mai bine”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a subliniat că noua lege a salarizării ar trebui să fie stabilă și să nu fie modificată frecvent, spre deosebire de actuala Lege 153, care a fost schimbată prin zeci de acte normative în ultimii ani.
