Absența vaccinării a provocat o scădere continuă a procentului de copii vaccinați împotriva ROR (rujeolă‑oreion‑rubeolă), astfel că pentru prima doză rata de acoperire este doar de 47,4 %. În plus, micii sunt din ce în ce mai expuși riscului de cyberbullying. Fetele care dau naștere sub 15 ani rămân un fenomen deosebit de alarmant în România.
La începutul anului 2025, în România trăiau 3.610.644 de copii, adică 19 % din totalul populației rezidente. În același an, numărul nașuturilor vii înregistrate la oficiile de stare civilă a fost de 145.725, cel mai scăzut din perioada 1930‑prezent. Comparativ cu 2024, în 2025 s‑au înregistrat cu 11.545 nașteri mai puține.
La finalul anului precedent, 33.420 de copii erau incluși în sistemul de protecție specială, dintre care 8.908 locuiau în instituții rezidențiale.
Risc de sărăcie, mai accentuat la copii decât la adulți
Deși în ultimii ani se observă o tendință încurajatoare de reducere, peste 3 din 10 copii români (32,4 %) continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Pentru 1,163 milioane de copii din țară, garantarea resurselor necesare unui trai decent reprezintă o problemă – copiii români suferă mult mai mult de sărăcie decât adulții, diferența fiind de șase puncte procentuale în favoarea adulților.
În timp ce riscul de sărăcie sau excluziune socială la copii are o ușoară scădere, situația nutrițională se înrăutățește. În 2025, procentul familiilor care nu pot asigura măcar o masă cu carne, pește sau proteine vegetale la fiecare două zile a crescut de la 14,6 % la 17,2 % pentru toate familiile cu copii și de la 19,5 % la 25,9 % pentru familiile monoparentale.
Nivel educațional scăzut
Sărăcia influențează puternic accesul la o educație de calitate. Un studiu al Salvați Copiii România, realizat vara 2025, arată că aproape trei din cinci (58 %) dintre familiile al căror copil participă la programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de educație fără sprijin extern, procent ajungând la 87 % în rândul celor care se declară în sărăcie subiectivă și la 70 % în cazul familiilor cu nivel de educație scăzut.
Sărăcia se traduce și în excluziune de evenimente școlare sau excursii: aproape jumătate (46,8 %) dintre copiii săraci nu participă la astfel de activități, mult peste media UE de 13,9 %.
La începutul anului calendaristic trecut, peste 400 000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului educațional (425.491, adică 18,18 % din populația rezidentă din această grupă de vârstă).
România are cea mai mică rată de participare a copiilor între 3 și 7 ani
Provocările privind accesul la educație apar încă din etapa preșcolară: România are cea mai mică rată de participare în UE a copiilor cu vârsta între 3 ani și începutul învățământului obligatoriu (76,5 % față de media UE de 95 %).
Conform datelor Eurostat, tot mai mulți elevi de gimnaziu sunt în afara școlii (de la 12,3 % în 2021 la 15,86 % în 2022, 16,26 % în 2023 și 17,09 % în 2024). Situația este și mai gravă la liceu (de la 23,02 % în 2021 la 25,03 % în 2022, 26,89 % în 2023 și 27,23 % în 2024).
Copii care nasc copii
Deși numărul total de nașteri reprezintă doar 4 % din totalul UE (4,04 %), România contribuie de șase ori mai mult la nivel european la nașterile la minore (26,19 %) și de peste zece ori mai mult la nașterile fetelor sub 15 ani (41,39 %).
În anul anterior, 5.815 copii s‑au născut din mame minore, dintre care 496 erau sub 15 ani. Și, îngrijorător, aproape 1 din 5 copii născuți din mamă minoră nu este primul copil al acesteia (18,4 %).
Cu cât mama este mai tânără, cu atât crește riscul ca nou‑născutul să aibă greutate redusă: probabilitatea trece de la 8,04 % în total la 15,9 % la mamele sub 15 ani. O cauză este lipsa controalelor prenatale la gravidele sub 15 ani – 43,3 % dintre aceste nașteri s‑au produs fără monitorizare prenatală, față de media națională de 28,35 %.
Rata mortalității infantile, cea mai mare din ultimii 10 ani
În 2024, rata mortalității infantile a atins 6,6 la mia de copii născuți vii, marcând cel mai înalt nivel din ultimul deceniu (între 2016‑2023 rata a variat de la 6,8 la 5,6 la mie).
Cea mai gravă criză de vaccinare
România se confruntă cu cea mai severă criză de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulți copii rămân fără protecția vitală oferită de vaccinuri, determinând o scădere continuă a acoperirii vaccinale pentru ROR. Conform celor mai noi date, rata de acceptare pentru prima doză este de 47,4 %. În ceea ce privește rujeola, într-un județ acoperirea depășește 70 %, în 14 județe se situează între 50,6 %‑67,4 %, în 24 de județe între 31,3 %‑49,7 %, iar în trei județe e sub 30 %. Rata minimă, 23,7 %, a fost în Argeș, iar maximă, 73,8 %, în Bihor, conform INSP.
Anxietatea – cea mai răspândită tulburare mintală la copii
Sănătatea mintală: anxiety este cea mai frecventă tulburare mentală în rândul copiilor care au beneficiat, în anul precedent, de terapia psiho‑emoțională oferită de Salvați Copiii România, urmată de tulburări emoționale, dificultăți parentale (de ex. divorț), probleme de învățare, dependență de ecrane și chiar consum de substanțe sau tentativă de suicid (un caz). Subiectul a preocupat participanții la a 26‑a ediție a Forumului Național al Copiilor, care au formulat recomandări urgente pentru autorități, printre care introducerea educației pentru sănătate în programa școlară și extinderea consilierii psihologice gratuite.
Conform unei anchete recente a Organizației Salvați Copiii, doar 3 din 5 copii declară că se simt fericiți destul de des (des sau foarte des). Entuziasmul este și mai rar: aproape o treime dintre respondenți (32 %) spun că se simt entuziaști rar sau foarte rar, iar doar 39 % raportează această stare frecvent. Un sfert dintre copii experimentează tristețe des (25 %), iar peste jumătate (56 %) se plâng de oboseală frecventă.
Aproape 80 % dintre copii navighează pe internet fără restricții
Siguranță online: Un studiu sociologic al Salvați Copiii, realizat la sfârșitul lui 2025, dezvăluie o imagine alarmantă a vulnerabilității tinerilor în mediul digital, având în vedere că aproape 80 % dintre copii accesează internetul fără nicio limitare, iar lipsa controlului parental crește odată cu vârsta. Expunerea digitală este ridicată – peste o treime dintre adolescenții de 12‑14 ani au profiluri publice pe rețele sociale, facilitând contactul cu străini; aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați online de persoane necunoscute, iar o treime au raportat hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. Impactul emoțional este semnificativ: peste două treimi dintre copii au fost expuși la conținut traumatic care i‑a speriat, iar 60 % au fost martori la cyberbullying. Cel mai îngrijorător semnal este tăcerea: majoritatea copiilor aleg să ignore situația, iar doar 5 % cer ajutorul unui adult.
Școala nu garantează siguranța: 90 % dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale bullying‑ului. În mediul urban, profesorii din București raportează cea mai mare frecvență a fenomenului (28,1 %), în timp ce doar 13,4 % dintre cadrele din școlile rurale observă aceeași problemă, conform unei analize calitative complexe a Salvați Copiii România, realizată în toamna 2025.
