Primele explozii au fost percepute în capitala Ucrainei, Kiev, în jurul orei 1:30 locale, cu puțin timp înainte ca autoritățile să declanșeze alerta aeriană.
O nouă succesiune de explozii puternice a fost raportată în jurul orei 2:15, iar reporterii de la fața locului au semnalat și întreruperi scurte ale alimentării cu energie electrică.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că în oraș au avut loc explozii și că sistemele de apărare aeriană au fost puse în funcțiune.
În atacurile rusești asupra capitalei se folosesc rachete balistice, a declarat Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev.
Acțiunile erau încă în desfășurare în primele ore ale dimineții.
Zelenski a avertizat recent că urmează un atac masiv al Rusiei
Locuitorii Kievului s-au pregătit de câteva zile pentru posibilitatea unui nou bombardament de amploare. Președintele Volodimir Zelenski, citând informațiile serviciilor de informații ucrainene, a avertizat pe 29 mai că Rusia se armează pentru un atac major asupra Ucrainei. Liderul de la Kiev le-a cerut cetățenilor să respecte alertele aeriene și să se adăpostească în caz de pericol.
„Nu există niciun motiv să credem că Moscova își va recăpăta cumpătul”, a afirmat Zelenski într-unul dintre mesajele sale adresate populației, subliniind că ucrainenii trebuie să reacționeze la fiecare amenințare. În ziua dinaintea atacului din 2 iunie, el a reconfirmat că avertismentele serviciilor de informații rămân valabile și că un bombardament masiv „poate să aibă loc”, în timp ce apărarea antiaeriană ucraineană este menținută „non‑stop”, în limita resurselor disponibile.
Avertismentele capitalei au venit după declarații publice ale Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei ucrainene. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ar fi informat secretarul de stat american Marco Rubio că Rusia intenționează să lovească așa numitele „centre de decizie” din Ucraina și ar fi cerut Washingtonului să evacueze ambasada sa din Kiev. Ministerul rus de Externe a îndemnat, de asemenea, cetățenii străini, inclusiv diplomații, să părăsească orașul. Conform informațiilor disponibile, niciuna dintre ambasade nu și-a retras personalul în urma acestor amenințări.
Atacul recent a fost cel mai intens din ultimul an
Acest atac are loc la puțin peste o săptămână după unul dintre cele mai violente bombardamente asupra Kievului și a regiunilor învecinate din ultimul an. Pe 24 mai, Rusia a lansat aproximativ 90 de rachete și 600 de drone asupra Ucrainei, lovind și zonele administrative și culturale ale capitalei. Au fost avariate clădiri guvernamentale și instituții de seamă, printre care sediul Cabinetului de Miniștri, Ministerul Afacerilor Externe, Opera din Kiev, Casa Ucraineană, stadionul Dinamo Valeri Lobanovski și Muzeul Cernobîl.
Atacul din 24 mai a cauzat patru decese și aproape 100 de răniți la nivel național, dintre care peste 80 în Kiev. Autoritățile ucrainene au anunțat atunci că Rusia a utilizat și o rachetă balistică intermediară Oreshnik, un sistem prezentat de Moscova ca una dintre noile sale arme strategice.
Escaladarea bombardamentelor aeriene apare într-o perioadă de impas diplomatic și de presiune tot mai accentuată asupra apărării antiaeriene ucrainene. Zelenski a avertizat recent că Ucraina se confruntă cu o insuficiență tot mai gravă de sisteme de apărare aeriană, în special de capabilități antibalistice, și a solicitat partenerilor occidentali să accelereze livrările promise.
Pe front, situația rămâne tensionată, în timp ce Rusia încearcă să mențină presiunea militară prin atacuri la distanță asupra orașelor ucrainene. În paralel, pierderile armatei ruse continuă să crească, iar evaluările occidentale recente indică un bilanț extrem de ridicat al soldaților ruși uciși de la începutul invaziei de amploare.
Atacul din noaptea de 2 iunie confirmă temerile Kievului că Rusia a intrat într-o nouă fază de lovituri aeriene masive, menite să epuizeze apărarea antiaeriană, să sperie populația civilă și să pună presiune pe conducerea ucraineană.
