Ultima dată când a fost zărită adolescenta a fost pe 24 iunie 2017, în localitatea Cuautla, în partea estică a statului Morelos. De atunci, familia și autoritățile au căutat fără succes tânăra, iar dispariţia ei s-a transformat într-unul dintre numeroasele cazuri ce ilustrează criza dispariţiilor din Mexic, conform El Pais.
Instituţiile nu au dezvăluit detalii despre locul în care a fost localizată femeia sau despre condiţiile în care a trăit în acei ani, invocând motive de securitate și protecția intimităţii sale. Nicio informație privind starea ei de sănătate nu a fost făcută publică, deşi ea se află în procesul de reintegrare în mediul familial.
Acest incident a adus în prim‑plan amploarea fenomenului dispariţiilor din Mexic, unde, conform statisticilor oficiale, există peste 130.000 de persoane dispărute și nerezolvate din 1952 până în prezent. State precum Statul Mexico, Tamaulipas, Jalisco, Michoacán și Nuevo León ocupă poziţii de frunte în aceste cifre.
Autoritățile mexicane au explicat că baza de date a fost segmentată în diverse categorii, incluzând cazuri cu informații neterminate, persoane care au revenit ulterior în viața publică și cazuri confirmate, dar fără alte urme ale persoanei dispărute.
Organizaţiile pentru drepturile omului și grupurile de căutare au criticat modul în care sunt gestionate statisticile, acuzând autoritățile că încearcă să minimalizeze dimensiunea reală a fenomenului, pe care îl descriu ca o criză umanitară.
Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului a caracterizat fenomenul dispariţiilor din Mexic ca fiind „generalizat” și „indiscriminat”, subliniind că este alimentat atât de criminalitatea organizată, cât și de posibile abuzuri ale unor funcționari de stat. Raportul subliniază, de asemenea, că majoritatea cazurilor rămân nerezolvate.
