Parlamentul eston a adoptat o lege care interzice organizațiilor religioase să mențină legături cu centre sau lideri spirituali din țări considerate ostile. Această dispoziție este concepută pentru a determina Biserica Ortodoxă Rusă din Estonia să rupă legăturile cu Patriarhia Moscovei.
O variantă anterioară a legii a fost adoptată în aprilie, dar președintele Estoniei, Alar Karis, nu a promulgat-o, considerând că actul normativ era prea general și amenința libertatea religioasă.
Biserica Ortodoxă Estonă, afiliată Patriarhiei Moscovei, are aproximativ 150.000 de membri în țara baltică. Ultimul său lider spiritual, mitropolitul Evgheni Reșetnikov, a avut permisul de ședere în Estonia revocat de autorități, care l-au acuzat de susținerea invaziei ruse în Ucraina.
Conform noii legi, se consideră că există o „amenințare la adresa securității, ordinii constituționale sau publice a Estoniei” dacă un lider religios sau un organ religios promovează activități care afectează negativ Estonia sau sprijină un război ori un act terorist. De asemenea, legea impune ca membrii organelor de conducere ale organizațiilor religioase din Estonia să fie rezidenți legali în această țară.
În celelalte două state baltice foste sovietice, Lituania și Letonia, care mențin relații tensionate cu Rusia, bisericile ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei au fost supuse presiunilor politice pentru a rupe legăturile cu aceasta după invazia rusă în Ucraina.
În Letonia, unde 22% din populație este de confesiune ortodoxă, Bisericii Ortodoxe i s-a impus prin lege în anul 2022 să devină autonomă față de Patriarhia Moscovei. În Lituania, unde numai 4% din populație se declară ortodoxă, Biserica Ortodoxă Lituaniană a rupt legăturile cu Moscova după ce liderii săi au fost excomunicați.
