Două partide, aceleași metode: cazul Adrian Veștea vs PNL (2026), cazul Sorin Grindeanu vs PSD (2017)
Cu 41 de voturi pentru și 13 împotriva, PNL, condus de Ilie Bolojan, a hotărât în ședința BPN de ieri că nu va susține în Parlament învestitura lui Adrian Veștea, vicepreședinte al partidului, pentru funcția de prim‑ministru, deși acesta fusese desemnat duminică dimineața de președintele Nicușor Dan.
Ilie Bolojan, liderul PNL, supărat pentru că nu a fost consultat de Nicușor Dan în desemnare, a mers mai departe și a stabilit că Veștea trebuie să-și depună demisia de la funcția de premier desemnat până la ora 10.00 de astăzi; oricine va contesta deciziile partidului – fie acceptând să intre în eventualul executiv Veștea, fie votând pentru cabinetul său – va fi exclus din PNL.
În 2017, PSD a traversat o situație similară, pe care Ilie Bolojan o critică astăzi.
În 2017, PSD și-a îndepărtat premierul din funcție, iar în 2026 PNL împiedică premierul să preia mandatul.
În iunie 2017, la doar câteva luni de la preluarea mandatului, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu. Având în vedere că Grindeanu a refuzat să demisioneze, PSD a inițiat și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, un episod unic în istoria democratică a țării la acea dată.
Conflictele interne ale partidelor, alimentate de slăbirea autorității liderului, s-au repetat și în 2018. În contextul unei posibile condamnări definitive și al unui conflict cu președintele Klaus Iohannis, PSD, condus de Liviu Dragnea, a decis că și al doilea premier PSD trebuie să demisioneze.
În ianuarie 2018, Mihai Tudose, succesorul lui Grindeanu, a suferit un deznodământ similar, fiind pus sub presiunea partidului. După pierderea sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD, Mihai Tudose a fost forțat să își depună demisia.
Scandalurile interne din PNL au dus la prăbușirea propriilor guverne, partidul „jucând” cu Președintele României
Deși PNL nu a fost demis niciodată printr-o moțiune de cenzură internă, a contribuit la prăbușirea guvernelor prin conflicte interne și prin forțarea schimbărilor de conducere.
- În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură ca urmare a unei strategii deliberate a PNL, în acord cu Președintele Klaus Iohannis, care dorea convocarea alegerilor anticipate – strategie care a fost blocată de apariția pandemiei. Guvernul Orban II a fost reînvestit în martie 2020, în contextul răspândirii coronavirusului și a funcționat până pe 7 decembrie 2020, când Orban a demisionat în urma alegerilor parlamentare, PNL ocupând al doilea loc în urma PSD. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, apropiat de Klaus Iohannis, a devenit prim‑ministru interimar; guvernul a continuat să funcționeze temporar până la validarea guvernului Cîțu, pe .
- În 2021, intensele confruntări interne din PNL dintre grupul lui Florin Cîțu și cel al lui Ludovic Orban, suprapuse pe criza cu partenerii de coaliție din USR, au izolat politic premierul, foarte contestat atunci. Fără susținerea lui Klaus Iohannis, Guvernul Cîțu a căzut în final prin moțiune de cenzură inițiată de opoziție și susținută de foștii parteneri de guvernare (USR), criza fiind alimentată în mare parte de dinamica internă a PNL. Guvernul Cîțu a fost înlăturat cu 281 de voturi, deși parlamentarii PNL au fost prezenți și nu au votat. Moțiunea a fost adoptată de PSD, USR și AUR.
Conflictele șefilor de partide mainstream cu președinții României: Ilie Bolojan – Nicușor Dan (2026), Liviu Dragnea – Klaus Iohannis (2017)
Spre deosebire de cazurile anterioare în care PNL a contribuit la prăbușirea guvernului în acord cu președintele, în iunie 2026 schimbarea majoră constă în faptul că PNL și Ilie Bolojan – premier demis – intră într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan.
Ilie Bolojan l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan de comportament „ostil”, de „încercarea evidentă de a rupe PNL, intenție murmurată încă de la demontarea guvernului în favoarea PSD”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără nicio consultare prealabilă și în ciuda deciziilor unilaterale ale structurilor partidului, încalcă orice principiu al colaborării politice loiale”, a declarat Bolojan.
„PNL nu va sprijini constituirea unui guvern în aceste condiții, având în vedere metoda prin care a fost realizată această numire, care încalcă spiritul democrației parlamentare, prin desemnarea unui vicepreședinte al PNL fără acordul partidului”, a precizat Ilie Bolojan după ședința BPN.
În 2017, când premierul PSD Sorin Grindeanu a început să ignore directivele partidului – cum ar fi emiterea de noi ordonanțe în domeniul justiției după abrogarea OUG 13 – Liviu Dragnea, președintele de atunci, aflat în dificultate cu procesele de justiție, a afirmat că Grindeanu aplica directivele lui Iohannis, ale „statului paralel” și ale serviciilor, și nu ale PSD.
Dragnea a susținut public că „din momentul în care a fost la Iohannis acasă, ceva în el s‑a schimbat iremediabil”, menționând că după acele întâlniri Grindeanu a devenit distant și neimplicat în agenda guvernamentală: „Când a fost la Iohannis, la Sibiu, cu soția lui, dus de Paul, de atunci, Sorin și‑a schimbat atitudinea. Nu m‑a deranjat pe mine… A început să fie foarte, foarte neimplicat în activitatea guvernamentală. Mulţi miniștri mi‑l confirmau, în special Mihai Tudose, pe atunci ministru al Economiei, care spunea: ‘Dom‑le, nu mai vorbim cu noi’.
Când PSD i‑a retras sprijinul politic, Sorin Grindeanu a refuzat să părăsească Palatul Victoria. Liviu Dragnea a interpretat această blocare ca pe o strategie orchestrată direct de Klaus Iohannis pentru a destrăma majoritatea parlamentară PSD‑ALDE și a bloca numirea unui nou premier social‑democrat.
