Vasul cu pavilion olandez a plecat din Ushuaia, Argentina, pe data de 1 aprilie, a făcut escale pe insule remote din Atlanticul de Sud și apoi a îndreptat cursa spre nord, spre Capul Verde și în cele din urmă spre Tenerife, în arhipelagul canarian spaniol, unde căpitanul a ordonat evacuarea călătorilor rămași, conform Le Figaro. Naveta de croazieră polară a sosit, la rândul ei, pe 18 mai la portul Rotterdam, Olanda – cel mai mare hub maritim european – cu un echipaj redus, fiind supusă carantinării pentru câteva săptămâni.
„Majoritatea călătorilor și a membrilor echipajului navei MV Hondius care au fost puși în carantină în Olanda au acum permisiunea de a se întoarce acasă, inclusiv cetățenii străini”, a scris Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, pe rețeaua X. El a subliniat că „nu au fost semnalate noi cazuri sau decese de la 2 mai, iar situația se menține stabilă”.
Încheierea focarului major de hantavirus
În data de 30 mai, vasul a primit autorizația de a repleca pe mare, după ce au fost finalizate operaţiunile de curăţare și dezinfectare. La 8 iunie, Saint Helena – locul unde se debarcau numeroşi pasageri – a anunțat închiderea focarului major de hantavirus de pe această insulă britanică îndepărtată, care găzduiește o comunitate de aproximativ 4.400 de locuitori.
„Toţi cei identificaţi ca fiind în contact și care au fost obligaţi să se autoizoleze au finalizat cu succes perioada obligatorie de izolare de 42 de zile”, a comunicat guvernul insulei, adăugând că „nu mai există niciun pericol pentru populație”.
Hantavirusul, transmis prin rozătoare, este un virus rar pentru care nu există nici vaccin, nici terapie specifică. Tulpina andină care a provocat focarul de pe MV Hondius reprezintă singura variantă de hantavirus cunoscută că poate fi transmisă de la un om la altul.
